Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Cântărețul român de rock Artan a murit în urma unui accident vascular fatal

Redacția06 decembrie 2025
Cântărețul român de rock Artan a murit în urma unui accident vascular fatal

Pe scurt

Adrian Pleșca, cunoscut sub numele de scenă „Artan,” o figură emblematică a rockului românesc, a încetat din viață marți, 2 decembrie, la vârsta de 64 de ani, în urma unui accident vascular cerebral fatal. Fondator al trupei „Timpuri Noi” în 1982 și a formației „Partizan” în 2001, Pleșca a fost o prezență constantă și apreciată pe scena rock din România, alternând de-a lungul anilor între cele două grupuri. Colectivul său muzical a transmis mesaje emoționante de condoleanțe, exprimând durerea pierderii sale și dorind „călătorie lină” sufletului său bun, iar alte personalități din lumea muzicii și literaturii, precum Alin Dincă (solist Trooper), Vasile Ernu și Maria Gheorghiu, și-au exprimat regretul prin mesaje de pomenire. Născut în 1961, Artan a fost pasionat de muzică încă din copilărie, studind vioara, pianul și basul, iar mai târziu a absolvit Facultatea de Metalurgie la Universitatea Politehnica București. Cariera sa cu „Timpuri Noi”, alături de prietenul său Răzvan Moldovan, a culminat în anii ’90, iar, după ultimul concert susținut în 2010, a revenit în atenția publicului prin activitatea cu „Partizan”. Înainte de deces, au circulat zvonuri privind starea sa precară de sănătate, iar recent, artistul a fost implicat într-un scandal privind acuzații de hărțuire, pentru care și-a cerut iertare public. Moartea sa reprezintă o pierdere majoră pentru comunitatea muzicală din România, comemorând o carieră plină de influență în rockul autohton și o personalitate marcantă a culturii românești.

Cântărețul român de rock Artan a murit în urma unui accident vascular fatal

A murit Adrian Pleșca, solistul român de rock cunoscut drept “Artan”, în urma unui AVC fatal

Adrian Pleșca, unul dintre cei mai emblematici solişti ai rockului românesc, cunoscut sub pseudonimul „Artan”, a încetat din viață marți, 2 decembrie, la vârsta de 64 de ani, victimă a unui accident vascular cerebral fatal. Artistul a fost fondatorul celor două trupe legendare din România – „Timpuri Noi” (1982) și „Partizan” (2001) – care au marcat profund scena muzicală autohtonă. De-a lungul timpului, Pleșca a părăsit și s-a întors în ambele proiecte.

Mesaje de condoleanțe din lumea muzicii

După anunțul trist, fostii colaboratori și colegii săi au transmis numeroase mesaje de condoleanţe, iar membrii „Partizan” au postat o fotografie de doliu cu solistul. „Este foarte greu pentru noi… Drum lin, suflet bun, coleg drag”, au scris aceștia, exprimându-și durerea sinceră.

În ultimele luni, au circulat zvonuri privind starea precarîă de sănătate a lui Artan. Membrii trupei „Partizan” au declarat anterior că au apărut recente probleme medicale care l-au afectat pe Adrian Pleșca, indicând posibile dificultăţi fizice care ar fi contribuit la tragedie.

Alin Dincă, solistul formației Trooper, o altă legendă a rockului românesc, a postat pe Facebook un mesaj emoționant de rămas-bun: „Drum lin… Pleșca Adrian. S-a stins lumina.” Pe aceeași tangență, scriitorul Vasile Ernu și cântăreața folk Maria Gheorghiu, printre mulți alții, și-au exprimat regretul pentru pierderea artistului.

Drumul spre muzică și contribuția artistică

Artan s-a născut în 1961 și a început de mic studiul instrumentelor muzicale – vioară, pian și bas –, fiind încurajat de tatăl său, care era profesor de muzică. Ulterior, a absolvit Facultatea de Metalurgie a Universității Politehnica din București (1981–1989), un traseu academic neașteptat pentru muzicianul rock.

Încă din octombrie 1981, alături de Răzvan Moldovan, prieten din copilărie, a pus bazele trupei „Timpuri Noi”, ce avea să devină una dintre cele mai influente formații rock ale anilor ’90. Activitatea lor în această formulă a durat până în februarie 2001, când Adrian a decis să facă o pauză. A revenit însă în februarie 2006, iar în august 2010 s-a reîntors la scena muzicală cu trupa „Partizan” după o pauză de patru ani. Ultimul concert al său cu „Timpuri Noi” a avut loc pe 28 mai 2010.

Controverse recente

Pe lângă cariera muzicală, luna trecută Adrian Pleșca a fost implicat într-un incident sensibil. A fost acuzat de hărțuire de către o tânără în vârstă de 18 ani, într-un club din București. Artistul a reacționat pe Facebook, exprimându-și regretul pentru ceea ce s-a întâmplat și cerând iertare celor care au fost afectați de comportamentul său.


Plecarea lui Artan marchează o pierdere profundă pentru muzica rock românească, fiind un artist care și-a lăsat amprenta prin versurile puternice și energia pe scenă. Muzica lui rămâne o moștenire pentru noile generații, iar urările de drum lin venite din partea colegilor și fanilor săi reflectă respectul și admirația pe care le-a câștigat de-a lungul carierei.

Foto: Partizan / Facebook
Text: Radu, romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.