Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Candidatul Social Democrat conduce sondajul pentru primăria Bucureștiului la o diferență mică

Redacția•12 noiembrie 2025
Candidatul Social Democrat conduce sondajul pentru primăria Bucureștiului la o diferență mică

Pe scurt

Candidatul Partidului Social Democrat (PSD), Daniel Băluță, actual primar al Sectorului 4, este favorit în cursa pentru Primăria Capitalei, conform unui sondaj Avangarde realizat la începutul lunii noiembrie 2025. Alegerile pentru Primăria Bucureștiului, programate pentru 7 decembrie, îi includ pe principalii candidați din toate partidele majore, iar Băluță conduce atât în opțiunile de vot, cu aproximativ 24%, cât și în percepția publicului despre viitorul câștigător, fiind urmat de Ciprian Ciucu (PNL) cu 21% și Cătălin Drulă (USR) cu 20%. În ciuda faptului că PSD, PNL și USR formează coaliția de guvernare, social-democrații au insistat ca fiecare partid să aibă propriul candidat, pentru a preveni o alianță directă între PNL și USR. Pe locurile următoare se află Anca Alexandrescu, candidat independent susținut de partidul de extremă dreaptă AUR, cu 17%, iar ceilalți candidați abia ating 5%. Un procent semnificativ, de 88% dintre respondenți, și-au exprimat deja opțiunea de vot, indicând un peisaj electoral consolidat la o lună de scrutin, care nu va avea tur doi, ceea ce face ca o diferență mică de voturi să poată decide câștigătorul. De asemenea, un alt sondaj realizat de INSCOP Research evidențiază o divizare clară a preferințelor politice în funcție de nivelul de educație: alegătorii cu studii primare sunt mai înclinați să voteze AUR, urmați de PSD, în timp ce cei cu studii superioare preferă partidele de centru-dreapta USR și PNL. Directorul general INSCOP, Remus Ștefureac, subliniază că aceste diferențe nu sunt doar politice, ci și de ordin axiologic, reflectând atitudini diferite față de autoritate, instituții și progres social, iar educația funcționează ca un filtru al socializării democratice, generând electorat cu așteptări și comportamente civice distincte. Această dinamică complexă și strânsă a preferințelor electorale fac din alegerile pentru Primăria București un scrutin extrem de disputat și relevant pentru scena politică românească din decembrie 2025.

Candidatul Social Democrat conduce sondajul pentru primăria Bucureștiului la o diferență mică

Candidatul PSD, favorit în sondajul pentru Primăria București, la o diferență redusă

Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 și susținut de Partidul Social Democrat (PSD), conduce în preferințele electoratului pentru funcția de primar al Capitalei, potrivit unui sondaj realizat de Avangarde la începutul lunii noiembrie 2025. Alegerile pentru Primăria București vor avea loc pe 7 decembrie, dată până la care toate marile formațiuni politice au desemnat candidați pentru această poziție-cheie.

Daniel Băluță în fruntea preferințelor de vot

În cadrul cercetării sociologice, Daniel Băluță se află în top atât la capitolul intenției de vot, cât și în percepția publică privind candidatul cu șanse reale de victorie. În urma lui se situează Ciprian Ciucu, candidatul Partidului Național Liberal (PNL), aflat la câteva procente distanță, iar pe locul trei se poziționează Cătălin Drulă, reprezentantul Uniunii Salvați România (USR).

Formațiunile politice PSD, PNL și USR, parte a coaliției guvernamentale, au decis să-și trimită fiecare propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei, o strategie dorită de social-democrați pentru a evita o eventuală alianță între PNL și USR.

Care sunt procentele electoratului din sondaj

Conform datelor sondajului, aproximativ 24% dintre respondenți intenționează să-l voteze pe Daniel Băluță. Urmează Ciprian Ciucu, cu 21%, iar Cătălin Drulă înregistrează 20% din opțiunile de vot. Independentul Anca Alexandrescu, susținută de extrema dreaptă prin Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), adună 17%.

Alți competitori, precum Vlad Gheorghe, Ana Ciceală, Virgil Alexandru Zidaru și Liviu Negoiță, au obținut cote de vot sub 5%. Totodată, sondajul indică că 88% dintre persoanele intervievate și-au exprimat deja opțiunea electorală, ceea ce sugerează o stabilitate relativă a preferințelor cu o lună înaintea alegerilor.

În ceea ce privește anticiparea câștigătorului, ordinea preferințelor este similară, dar Daniel Băluță beneficiază de un avans mai consistent în percepția publică.

La sondaj au participat aproximativ 1.080 de persoane, iar acesta s-a desfășurat între 2 și 7 noiembrie 2025. Rezultatele unui studiu anterior realizat de aceeași firmă indicau o situație asemănătoare, însă ordinea pentru locurile doi și trei era inversată. Dat fiind că scrutinul va fi unul uninominal, fără al doilea tur, decizia finală se va putea contura pe baza câtorva procente de voturi.

Contrast în opțiunile politice în funcție de nivelul de educație

Un alt sondaj realizat de INSCOP Research aduce în prim-plan o diviziune importantă în preferințele politice în funcție de nivelul educațional al alegătorilor români. Astfel:

  • Persoanele cu studii primare ar vota preponderent pentru partidul AUR (51%), urmat de PSD (18%) și PNL (9%). USR se situează la doar 4%.
  • Electoratul cu studii medii optează în proporție majoritară pentru AUR (21%), urmat de PSD (21%), PNL (14%) și USR (9%).
  • În schimb, voturile alegătorilor cu studii superioare tind către partidele de centru-dreapta: USR (31%) și PNL (24%). AUR atrage un procent considerabil mai mic (15%), iar PSD doar 12%.

Directorul general al INSCOP, Remus Ștefureac, a comentat că această divizare nu este doar una politică, ci și valorică, reflectând diferențe semnificative de atitudine față de autoritate, instituții și dezvoltare socială. Educația funcționează astfel ca un filtru al socializării democratice, modelând așteptările și comportamentele civice diversificate ale electoratului.

Context electoral în București

Alegerile pentru Primăria București reprezintă un test important pentru coaliția la putere, din care fac parte PSD, PNL și USR. Într-un oraș complex ca Bucureștiul, unde diversitatea opiniei publice este accentuată, strategia partidelor și susținerea candidaților vor juca un rol decisiv.

Pe fondul unei competiții strânse reflectate în sondaje, dezbaterea electorală rămâne deschisă, iar decizia alegătorilor va veni într-un scrutin fără turul al doilea, ceea ce face ca fiecare vot să conteze semnificativ.

Photo credit: Inquam Photos | George Călin
Contact autor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.