Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Candidații Liberal și Social Democrat se află într-o cursă strânsă pentru funcția de primar al Bucureștiului

Redacția•24 noiembrie 2025
Candidații Liberal și Social Democrat se află într-o cursă strânsă pentru funcția de primar al Bucureștiului

Pe scurt

Un recent sondaj realizat de Inscop pentru Informat.ro indică o cursă strânsă între candidații PSD și PNL pentru fotoliul de primar al Bucureștiului, Daniel Băluță, primarul sectorului 4 și președintele PSD București, conducând cu 26,6% din intențiile generale de vot, urmat îndeaproape de Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6 și prim-vicepreședinte PNL, care însă preia conducerea cu 27,1% în rândul alegătorilor hotărâți să participe la vot, conform datelor publicate de Hotnews.ro. Pe locul trei se situează Anca Alexandrescu, susținută de partidul AUR, cu 19,1% din intențiile generale și 21,3% dintre votanții siguri, în timp ce candidatul USR, Cătălin Drulă, susținut de Nicușor Dan, a coborât pe locul patru, cu doar 11,6% din intențiile generale și 12,1% printre alegătorii activi, reflectând o scădere semnificativă față de sondajele anterioare. Drulă a reacționat acuzând PNL că manipulează sondajele pentru a-i diminua poziția și a asigura controlul asupra bugetului Capitalei pentru coaliția PNL-PSD, descriind situația ca pe o strategie veche pentru capturarea Primăriei Generale, în timp ce declinul său este atribuit și slăbirii susținerii din partea sponsorului său politic Nicușor Dan, ale cărui recente decizii au fost contestate de susținători. Mai mult, sondajul evidențiază un grad ridicat de mobilizare, cu 72% dintre respondenți declarând că vor merge sigur la vot și doar 9,4% intenționând să absenteze, ceea ce face competiția electorală și mai intensă în vederea alegerilor din București.

Candidații Liberal și Social Democrat se află într-o cursă strânsă pentru funcția de primar al Bucureștiului

Sondaj electoral arată o luptă strânsă între candidații PNL și PSD pentru Primăria Capitalei

Ultimul sondaj realizat de Inscop pentru Informat.ro indică o competiție acerbă între candidații principalelor formațiuni politice pentru funcția de primar al Bucureștiului. Daniel Băluță, actualul primar al Sectorului 4 și președintele organizației PSD București, conduce topul intențiilor de vot generale, cu un procent de 26,6%, fiind urmat îndeaproape de Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6 și prim-vicepreședinte al PNL, potrivit informațiilor publicate de Hotnews.ro.

Votul alegătorilor hotărâți poate schimba clasamentul

Cu toate acestea, clasamentul se modifică atunci când luăm în calcul intențiile de vot ale celor care și-au exprimat ferm dorința de a participa la alegeri. Ciprian Ciucu preia conducerea cu 27,1% din opțiunile alegătorilor deciși să meargă la urne, în timp ce Daniel Băluță se poziționează pe locul secund cu 24,0%.

Locul trei în ambele categorii este ocupat de Anca Alexandrescu, candidatul sprijinit de partidul AUR, cunoscut pentru pozițiile sale izolaționiste. Ea a acumulat 19,1% din intențiile generale de vot și chiar 21,3% din cele ale alegătorilor hotărâți să participe la scrutin.

Cătălin Drulă coboară pe poziția a patra

Surprinzător, candidatul susținut de USR și președintele Nicușor Dan, Cătălin Drulă, a coborât pe locul patru după ce, în sondajele anterioare, figura în top. În acest ultim sondaj, el a obținut un scor de 11,6% în rândul electoratului general și 12,1% în rândul alegătorilor deciși.

Drulă a reacționat vehement la aceste rezultate, acuzând PNL că manipulează sondajele pentru a-i diminua scorul, în contextul în care ambele partide împart o zonă comună de electorat. El susține că această strategie electorală a fost anunțată de PNL încă dinaintea organizării alegerilor și urmărește controlul bugetului Capitalei, în beneficiul coaliției PNL-PSD.

Pe pagina sa de Facebook, Drulă a scris:

„‘Vă vom omorî cu sondajele’ – asta mi s-a spus acum o lună, când s-a luat decizia organizării alegerilor. Miza este uriașă: captura Capitalei pentru PNL-PSD. Rețelele de partid care sifonează bani publici văd o catastrofă dacă pierd Primăria Generală. Este aceeași strategie folosită de două ori împotriva lui Nicușor Dan, în 2016 cu Predoiu și acum, în 2024, cu Burduja. Este nedrept că Ciprian Ciucu folosește acest truc.”

Cauzele scăderii lui Drulă pe fondul evoluției lui Nicușor Dan

Degradarea poziției lui Cătălin Drulă în sondaje ar putea fi corelată cu pierderea încrederii în Nicușor Dan, principalul său susținător politic. Președintele USR și fost primar general a luat recent decizii controversate, considerate nepotrivite de către susținătorii săi, precum susținerea unor cerințe excesive din partea magistraților sau schimbarea consilierului Ludovic Orban.

Prezența la vot: un factor crucial

Conform datelor obținute de Insomar, o proporție semnificativă de 72% din respondenți au declarat cu fermitate că intenționează să participe la vot, în vreme ce 9,4% au precizat că vor absenta sigur de la alegeri. Aceste cifre subliniază importanța mobilizării alegătorilor în zilele care urmează, factor care poate influența semnificativ rezultatul final al scrutinului.

Jurnalist: Iulian | iulian@romania-insider.com
Sursa fotografie: Inquam Photos / Alberto Grosescu

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.