Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale, califică alegerile pentru Primăria București drept o farsă

Redacția•03 noiembrie 2025
Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale, califică alegerile pentru Primăria București drept o farsă

Pe scurt

Călin Georgescu, populistul de extremă-dreaptă care a fost surprinzătorul câștigător al primului tur în alegerile prezidențiale anulate de anul trecut, a anunțat pe 2 noiembrie că nu se va implica în alegerile pentru Primăria Bucureștiului, considerând că scrutinul este o 'farză' organizată sub un guvern pe care îl califică drept „ilegitim”. Într-un mesaj video postat pe rețelele sociale, Georgescu a îndemnat alegătorii să reflecteze bine înainte de a legitima aceste alegeri, susținând că „un guvern fără legitimitate nu poate organiza alegeri legitime, nici la București, nici în altă parte”. El a mai subliniat „coincidența macabră” ca aceste alegeri locale să fie programate pe 7 decembrie – exact la un an de la anularea scrutinului prezidențial din 2024, denunțând cererea de a legitima o fraudă care a îngropat democrația și libertatea în România. Fostul candidat a reiterat că niciun partid politic vechi sau nou nu îl poate reprezenta și că decizia sa se bazează pe principii: dacă alegerile prezidențiale nu ar fi fost anulate, nu ar fi nevoie de vot în București acum. Curtea Constituțională a anulat rezultatul alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, după ce Georgescu era favorit, iar în septembrie 2025 acesta a fost inculpat pentru complicitate la acțiuni împotriva ordinii constituționale și răspândirea de informații false. În același dosar sunt anchetați și 21 de indivizi, inclusiv liderul mercenar Horațiu Potra și fiul său, acuzați că au planificat să incite tulburări și să răstoarne guvernul după anularea alegerilor, tentativa fiind dejucată preventiv, autoritățile confiscând peste 3 milioane de dolari în numerar, 25 kg de lingouri de aur, grenade, pistoale și muniție. Totodată, Georgescu este judecat în alt dosar pentru promovarea ideologiei fasciste și propagandei pro-legionare, acuzații care includ glorificarea mareșalului Ion Antonescu și ultranaționalism populist, rămânând sub control judiciar până la proces. Această poziție fermă și contestatară față de legitimitatea actualului regim face ca pronunțarea sa privind boicotarea alegerilor pentru Primăria Capitalei să fie un punct crucial în dezbaterea politică românească din această perioadă.

Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale, califică alegerile pentru Primăria București drept o farsă

Călin Georgescu respinge alegerile pentru Primăria București: „O farsă politică“

Călin Georgescu, controversatul politician de extremă dreaptă care anul trecut a câștigat surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale anulate, a anunțat duminică seară, 2 noiembrie, că nu va participa la scrutinul pentru Primăria Capitalei programat în decembrie. Georgescu susține că alegerile locale nu sunt legitime, fiind organizate de un „guvern ilegitim”.

Într-un mesaj video distribuit pe rețelele sociale, fostul candidat la prezidențiale a îndemnat cetățenii să „analizeze cu atenție înainte de a valida o farsă mascată sub vălul intențiilor bune”. „Un guvern fără legitimitate nu poate organiza alegeri legitime, nici în București, nici în altă parte”, a declarat Georgescu, conform News.ro.

O coincidență macabră

Georgescu a atras atenția asupra a ceea ce a numit o „coincidență macabră”: alegerile pentru Primăria Capitalei sunt programate pe 7 decembrie, fix la un an de la anularea scrutinului prezidențial din 2024, în timpul căruia el a ieșit ca favorit în primul tur. „A trecut un an de când alegerile care au îngropat democrația și libertatea în România au fost anulate, iar acum ni se cere să legitimizăm această fraudă”, a afirmat politicianul.

Refuzul de a participa și motivele sale

Fostul candidat a subliniat că decizia sa de a nu se implica în cursa pentru Primăria București nu este o simplă refuzare, ci o poziție de principiu. El a insistat că „nicio formațiune politică, fie veche sau nouă, nu îl poate reprezenta în această competiție electorală”. „Dacă alegerile prezidențiale nu ar fi fost anulate, nu am mai avea nevoie acum de alegeri locale pentru București”, a adăugat Georgescu.

Contextul anulării alegerilor prezidențiale

În data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a respins rezultatele alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, în care Georgescu fusese declarat câștigător în primul tur. Mai târziu, în septembrie 2025, acesta a fost pus sub acuzare pentru complicitate la fapte împotriva ordinii constituționale și pentru răspândirea de informații false. În același dosar au fost implicați alte 21 de suspecți, printre care Horațiu Potra, liderul unui grup de mercenari, și fiul său.

Potrivit procurorilor, gruparea condusă de Potra intenționa să provoace tulburări și să răstoarne guvernul după anularea scrutinului prezidențial din 2024. Totul a fost dejucat în fază incipientă, iar membrii au fost arestați înainte să ajungă la București. În urma perchezițiilor, poliția a confiscat aproximativ 3,3 milioane de dolari în numerar, 25 de kilograme de lingouri de aur, 50 de grenade, arme de foc și muniție.

Acuzări pentru promovarea ideologiei fasciste

Pe lângă aceste acuzații, Călin Georgescu este cercetat într-un alt dosar pentru promovarea ideologiei fasciste și propagandei legionaro-fasciste. Procurorii susțin că acesta ar fi glorificat pe Mareșalul Ion Antonescu și ar fi răspândit populism ultranaționalist. În prezent, Georgescu se află sub control judiciar, în așteptarea procesului.

Călin Georgescu rămâne o figură polarizantă în peisajul politic din România, iar decizia sa de a nu participa la alegerile pentru Primăria București denotă un apel accentuat la boicotarea unor scrutinuri pe care le consideră compromise din punct de vedere legal. Rămâne de văzut cum va evolua situația politică în Capitală și în întreaga țară în următoarele luni.

Irina Mărica
irina.marica@romania-insider.com
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.