Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Bugetul public al României înregistrează îmbunătățiri în octombrie, deficitul fiind redus la jumătate

Redacția•28 noiembrie 2025
Bugetul public al României înregistrează îmbunătățiri în octombrie, deficitul fiind redus la jumătate

Pe scurt

Bugetul public general al României a înregistrat semne clare de îmbunătățire în octombrie 2025, deficitul bugetar reducându-se la jumătate față de anul precedent, la 6,4 miliarde RON (1,25 miliarde EUR), datorită unei creșteri spectaculoase a veniturilor fiscale cu 15,6% anual, comparativ cu un avans moderat de 1,5% al cheltuielilor curente, conform datelor Ministerului Finanțelor. Reducerea cheltuielilor cu salariile publice cu 4% și a celor cu bunuri și servicii cu 7,6% în octombrie, după creșteri semnificative în primele nouă luni, reflectă o politică fiscală atentă, în linie cu obiectivele guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, care prioritizează consolidarea bugetară. Deficitul public pentru perioada ianuarie-octombrie 2025 a scăzut ușor cu 0,5%, ajungând la 108,9 miliarde RON (21,4 miliarde EUR), iar raportul deficit/PIB s-a redus la 5,72%, îmbunătățindu-se față de 6,22% în aceeași perioadă din 2024. Deși cheltuielile totale au crescut cu 9,9% anual la 640 miliarde RON, cheltuielile fără finanțare prin fonduri europene au avut un avans mai moderat, de 8,7%. Veniturile generale au avansat cu 12,3%, susținute nu doar de transferurile crescute cu 32% din bugetul UE, ci și de veniturile interne, care au crescut proporțional la PIB. Colectarea TVA s-a majorat cu 21,6% datorită unui nivel mai ridicat al cotei TVA. Investițiile totale, incluzând fondurile europene, au crescut cu 13,3%, ajungând la 115 miliarde RON (22,5 miliarde EUR), reprezentând peste 6% din PIB, în timp ce nivelul subvențiilor a scăzut cu 34% în octombrie față de anul precedent. Aceste evoluții pozitive indică o tendință de consolidare a finanțelor publice, însă autoritățile subliniază că e nevoie de confirmarea prin date viitoare pentru a asigura succesul programului de echilibrare bugetară și pentru a ținti un deficit total de 8,4% din PIB în 2025, în scădere moderată față de 8,65% în 2024. Această îmbunătățire reflectă atât eficiența în gestionarea cheltuielilor, cât și creșterea veniturilor fiscale, esențiale pentru stabilitatea economică a României pe termen mediu.

Bugetul public al României înregistrează îmbunătățiri în octombrie, deficitul fiind redus la jumătate

Bugetul general consolidat al României a înregistrat o evoluție pozitivă în luna octombrie 2025, când deficitul s-a înjumătățit față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 6,4 miliarde RON (aproximativ 1,25 miliarde euro). Această performanță vine pe fondul unei creșteri a veniturilor fiscale cu 15,6% an/an, un ritm de zece ori mai mare decât avansul cheltuielilor curente, astfel conform datelor recente publicate de Ministerul Finanțelor.

Venituri și cheltuieli în contrast clar

Un aspect notabil al lunii octombrie este scăderea cu 4,0% a cheltuielilor cu personalul față de aceeași lună a anului trecut, alături de o reducere cu 7,6% a cheltuielilor pentru bunuri și servicii, după ce în primele nouă luni ale anului aceste categorii înregistrau creșteri anuale cuprinse între 6-7%. Această evoluție trasează un semnal clar al priorității guvernului în gestionarea mai riguroasă a cheltuielilor publice.

Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice au crescut într-un ritm moderat de 9,4% an/an în octombrie, o încetinire comparativ cu creșterea abruptă de 50% în primele nouă luni ale anului și 63% în trimestrul al treilea.

Deficitul bugetar, mai aproape de țintele guvernului

Pentru perioada ianuarie - octombrie 2025, deficitul public a scăzut ușor cu 0,5% an/an, situându-se la 108,9 miliarde RON (circa 21,4 miliarde euro). În termeni procentuali, raportul deficit/PIB a coborât la 5,72%, superioară față de 6,22% în aceeași perioadă din 2024. Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan și-a propus pentru întregul an 2025 un deficit în jur de 8,4% din PIB, o ameliorare moderată față de 8,65% în 2024.

Aceste rezultate pozitive din luna octombrie reflectă impactul primului set de măsuri bugetare și politica constantă de prioritizare a alocărilor bugetare, evidențiind eforturile susținute pentru consolidarea fiscală a țării.

Creșterea veniturilor și investițiile în România

Veniturile generale ale administrației publice au crescut cu 12,3% an/an până la 532 miliarde RON, reprezentând 27,9% din PIB în primele zece luni, o îmbunătățire față de 26,9% în perioada similară din 2024. Aceasta s-a datorat în parte majorării cu 32% a transferurilor din bugetul UE, dar și creșterii veniturilor interne față de PIB, de la 25,2% la 25,8%.

În ceea ce privește taxele, acestea au accelerat la +15,6% în octombrie, în creștere față de +10,7% anterior, iar colectarea netă a TVA-ului a urcat spectaculos cu 21,6% – susținută și de o majorare a cotei TVA – după un avans de 7,7% în primele trei trimestre.

Cheltuielile guvernamentale au crescut cu 9,9% la 640 miliarde RON (33,7% din PIB) în ianuarie-octombrie, față de 33,1% în 2024, însă excluzând fondurile UE acestea au avansat cu 8,7%, menținându-se aproape constante ca pondere în PIB, de la 30,8% la 31,0%.

În octombrie 2025, cheltuielile publice ajustate au crescut nominal doar cu 1,3% anual, iar proporția lor în PIB a scăzut la 3,3%, față de 3,6% în 2024.

Reduceri la cheltuielile cu personalul și bunuri

Luna octombrie a adus o contracție de 4,0% a cheltuielilor cu plata personalului și o scădere cu 7,4% a sumelor alocate bunurilor și serviciilor – contraste importante în raport cu creșterile înregistrate între ianuarie și septembrie. Subvențiile din bugetul de stat au continuat să fie moderate, scăzând cu 34% în octombrie față de -33% în primele nouă luni.

Volumele investițiilor din bugetul național și din fondurile europene au consemnat o ușoară reducere de 1,1% în octombrie, la 15,8 miliarde RON, după un avans robust de 16,1% în perioada ianuarie-septembrie. Totuși, investițiile totale pentru primele zece luni au urcat cu 13,3% la 115 miliarde RON (aproximativ 22,5 miliarde euro), ceea ce înseamnă peste 6% din PIB, comparativ cu 5,75% anul trecut.

Echilibru bugetar ajustat în scădere ușoară

Dacă se elimină impactul transferurilor UE și cheltuielile aferente, soldul bugetului general consolidat din România a scăzut cu 0,9% în ianuarie-octombrie, până la 98 miliarde RON, respectiv 5,15% din PIB, în comparație cu 5,62% în perioada similară a anului anterior.

Această evoluție din octombrie 2025 indică o tendință de consolidare bugetară importantă, dar este necesară confirmarea acestei îmbunătățiri în lunile următoare. Indicatorii financiari continuă să rămână esențiali pentru succesul programului guvernamental de stabilizare fiscală, reflectând angajamentul constant pentru sustenabilitate și eficiență în gestionarea resurselor publice.

Foto: Alexandru Marinescu / Dreamstime.com
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.