Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

București introduce taxa turistică de 2 EUR pe noapte începând cu 2026

Redacția•29 decembrie 2025
București introduce taxa turistică de 2 EUR pe noapte începând cu 2026

Pe scurt

Începând cu anul 2026, turiștii care vizitează Bucureștiul vor fi nevoiți să plătească o taxă de cazare de 10 lei pe noapte, aproximativ 2 euro, conform unei decizii adoptate de Consiliul General al Municipiului București, informație raportată de TVR Info. Autoritățile locale estimează că această măsură va aduce anual în jur de 15 milioane de lei la bugetul orașului, bani destinați promovării turismului. Taxa se va aplica pentru fiecare noapte de cazare și va fi plătită de toți turiștii cazați în capitală. În pofida acestor intenții, reprezentanții industriei ospitalității au criticat decizia și modul în care a fost adoptată, subliniind că operatorii hoteliere nu au fost consultați, iar procesul a fost grăbit. Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) a avertizat că această măsură ar putea afecta negativ turismul bucureștean, argumentând că fondurile sunt colectate fără obiective clare, indicatori de performanță sau un plan concret de promovare a capitalei. Federația a solicitat autorităților locale să reia dialogul cu sectorul privat, să reconsidere decizia și să asocieze orice formă de taxare turistică cu dezvoltarea unui plan transparent, clar și măsurabil de promovare a Bucureștiului. Această schimbare legislativă stârnește astfel dezbateri importante privind viitorul turismului în București și modalitățile prin care orașul poate să-și valorifice potențialul turistic în mod sustenabil și eficient.

București introduce taxa turistică de 2 EUR pe noapte începând cu 2026

Bucureștiul va introduce o taxă turistică de 2 euro pe noapte începând cu 2026

Începând cu anul 2026, turiștii care vizitează Bucureștiul vor fi obligați să achite o nouă taxă de cazare în valoare de 10 lei (aproximativ 2 euro) pe noapte, conform unei hotărâri adoptate recent de Consiliul General al Municipiului București, informează TVR Info. Autoritățile locale estimează că această măsură va aduce în bugetul orașului aproximativ 15 milioane de lei anual, bani care vor fi direcționați exclusiv către promovarea turismului în capitală.

Detalii despre taxă și impactul estimat

Noua taxă se va aplica pentru fiecare noapte petrecută în unitățile de cazare din București și va fi suportată de către toți turiștii care aleg să se cazeze în oraș. Prin această inițiativă, municipalitatea dorește să susțină dezvoltarea turismului local, având în vedere că fondurile colectate vor finanța campanii și proiecte menite să crească atractivitatea Bucureștiului pe harta turistică internațională.

Potrivit estimărilor oficiale, încasările generate de această taxă vor ajuta la consolidarea bugetului destinat strategiilor de promovare și ar putea contribui la crearea unor evenimente și facilități care să transforme Bucureștiul într-o destinație mai competitivă și mai atractivă pentru vizitatori.

Reacția industriei hoteliere: critici și îngrijorări

Cu toate acestea, decizia nu a fost primită cu entuziasm în rândul operatorilor din sectorul turismului și ospitalității. Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) a exprimat nemulțumirea față de modul în care a fost adoptată această măsură, subliniind lipsa unui proces de consultare prealabilă cu reprezentanții hotelurilor și criticând ritmul accelerat al aprobării.

Reprezentanții FIHR avertizează că impunerea acestei taxe fără o strategie clară și orientată spre rezultate ar putea afecta negativ turismul în capitală. Ei susțin că banii colectați nu sunt însoțiți de obiective precise, indicatori clari de performanță sau un plan concret de acțiune care să asigure o promovare eficientă și sustenabilă a Bucureștiului.

În plus, Federația solicită autorităților locale să deschidă un dialog real cu sectorul privat, să reevalueze această decizie și să condiționeze orice formă de taxare turistică de existența unui plan transparent, bine definit și măsurabil pentru promovarea turismului în oraș.

Importanța colaborării între autorități și mediul privat

Această situație scoate în evidență importanța colaborării dintre autorități și industria ospitalității în formularea politicilor care vizează turismul. Un parteneriat deschis și transparent între cele două părți poate conduce la soluții mai bine adaptate realităților pieței și la un echilibru optim între colectarea de venituri și atragerea vizitatorilor.

Experții din domeniu subliniază că, pentru a beneficia cu adevărat de o astfel de taxă, este esențial ca fondurile să fie gestionate eficient și direcționate către inițiative care să aducă valoare adăugată atât turiștilor, cât și operatorilor locali.

Concluzie

Implementarea unei taxe de 10 lei pe noapte pentru turiști în București începând cu 2026 reprezintă o schimbare semnificativă în modul în care municipalitatea își propune să sprijine dezvoltarea turismului. Deși scopul este unul nobil – finanțarea promovării capitalei –, contestările venite din partea industriei hoteliere indică necesitatea unui dialog mai aprofundat și a unei planificări riguroase.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor lua în considerare sugestiile sectorului privat pentru a crea un sistem de taxare care să susțină în mod real și eficient turismul bucureștean, fără a descuraja vizitatorii și fără a afecta activitatea unităților de cazare.

Irina Marica
irina.marica@romania-insider.com

Foto: Mihocphoto/Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.