Știri naționale și internaționale

București, inclus în topul PwC al celor mai atractive orașe europene pentru investiții imobiliare

Redacția•11 noiembrie 2025

Pe scurt

București a fost inclusă pentru prima dată în topul orașelor europene atractive pentru investiții imobiliare în raportul Emerging Trends in Real Estate Europe 2026, publicat recent de PwC și Urban Land Institute, situându-se pe locul 30 în clasament, după Istanbul și Sofia. Raportul evidențiază un context favorabil pentru Europa Centrală și de Est, datorită costurilor reduse cu utilitățile și forței de muncă bine pregătite, iar Bucureștiul se remarcă prin creșterea proiectată a populației, primind cel mai mare scor de 2,53 în acest sens, însă este dezavantajat de perspective economice modeste pentru următorii doi ani, cu un scor de doar 0,4, și de o lichiditate scăzută dată de valoarea tranzacțiilor mai mică decât în alte capitale europene. România în ansamblu beneficiază de perspective pozitive și o vizibilitate crescută în rândul investitorilor imobiliari, conform analizelor realizate de specialiștii PwC România. În topul orașelor europene cele mai atractive pentru investiții imobiliare rămân Londra, Madrid și Paris, urmate de Berlin și Amsterdam, iar din regiunea CEE, Varșovia și Praga ocupă poziții superioare Bucureștiului. Principalii factori care determină alegerea orașului pentru investiții sunt dimensiunea pieței și lichiditatea (56%), performanța economică (48%) și disponibilitatea activelor sau a oportunităților de dezvoltare (34%). Raportul subliniază trei direcții majore ce vor influența deciziile investiționale: digitalizarea, decarbonizarea (energia curată) și factorii demografici, alături de siguranță ca element tot mai important. Segmentul centrelor de date și infrastructura energetică nouă, bazată pe energie regenerabilă, sunt văzute ca având cele mai bune perspective de creștere, în timp ce spațiile tradiționale de birouri, în special cele periferice, sunt mai puțin atractive. De asemenea, schimbările demografice, precum îmbătrânirea populației și migrația tinerilor către centre universitare, evidențiază potențialul crescut în segmente precum locuințele pentru studenți, facilitățile educaționale, activele din domeniul sănătății și căminele pentru persoane în vârstă. Proiectele rezidențiale, hotelurile, logistică și facilitățile industriale rămân atractive pentru investitori, în timp ce perspectivele pentru birouri și centre comerciale în zone periferice sunt moderate sau slabe. În concluzie, anii următori vor fi marcați de interesul sporit pentru digitalizare, energie curată și schimbări demografice, aspecte care influențează în mod decisiv dinamica pieței imobiliare europene, inclusiv în București.

Bucureștiul, pentru prima oară în topul orașelor europene atractive pentru investiții imobiliare, conform PwC

București a fost inclus pentru prima dată în clasamentul european al orașelor examinate pentru investiții în raportul „Emerging Trends in Real Estate Europe 2026”, publicat recent de PwC și Urban Land Institute. Această premieră marchează o recunoaștere importantă a potențialului capitalei României pe piața imobiliară europeană.

Un context favorabil pentru Europa Centrală și de Est

Raportul evidențiază un mediu avantajos pentru țările din Europa Centrală și de Est, unde companiile investighează oportunități investiționale, motivate de costurile reduse la utilități și o forță de muncă bine pregătită. Acești factori creează condiții atractive pentru dezvoltarea sectorului imobiliar din regiune.

În clasamentul celor 30 de orașe europene analizate, București ocupă poziția a 30-a, fiind urmat de Istanbul și Sofia. Capitala României se distinge printr-un scor excelent de 2,53 în ceea ce privește creșterea populației estimate – cel mai ridicat dintre toate orașele din top. Aceasta reflectă un potențial important pentru dezvoltarea de proiecte rezidențiale și alte investiții legate de demografie. În schimb, perspectivele economice modeste pentru următorii doi ani îi aduc un punctaj scăzut de 0,4, comparativ cu alte capitale europene mai dinamice.

Mai mult, volumul tranzacțiilor imobiliare înregistrate în ultimii doi ani este semnificativ mai redus decât în alte metropole europene din clasament, ceea ce indică o lichiditate insuficientă pentru unii investitori. Această situație sugerează că piața locală are încă nevoie să se maturizeze pentru a atrage fluxuri majore de capital.

România, percepută pozitiv de investitori

Potrivit analizei realizate de Cornelia Bumbăcea, Partener PwC România, și Andreea Bistriceanu, Director PwC România, România beneficiază de perspective favorabile și o vizibilitate în creștere în rândul investitorilor din sectorul imobiliar. Acest fapt susține interesul tot mai accentuat pentru capitală și alte orașe mari din țară.

Orașele europene cele mai atractive pentru investiții imobiliare

În privința atractivității generale în Europa, Londra, Madrid și Paris ocupă în continuare primele trei poziții în topul celor mai căutate piețe imobiliare în 2026, urmate de Berlin și Amsterdam. În zona Europei Centrale și de Est, Varșovia se remarcă pe locul 12, iar Praga pe 23, în timp ce Budapesta se situează pe poziția 29, chiar înaintea Bucureștiului.

Un sondaj realizat în cadrul studiului relevă că dimensiunea pieței și lichiditatea sunt principalele criterii pentru 56% dintre investitori când aleg orașul pentru investiții sau noi dezvoltări. Următorii factori importanți sunt performanța economică a orașului, menționată de 48%, și disponibilitatea de active sau proiecte de dezvoltare, apreciată de 34% dintre respondenți.

Direcții majore care influențează deciziile investiționale

Raportul identifică trei tendințe cheie care vor modela piața imobiliară în perioada următoare:

Digitalizarea – multe investiții se concentrează pe tehnologie și infrastructură smart, iar centrele de date devin un sector cu potențial considerabil de creștere.
Decarbonizarea – tranziția către energie curată și sustenabilă este primordială, iar dezvoltarea infrastructurii pentru energie regenerabilă, precum producția, stocarea și rețelele de distribuție, reprezintă o zonă atractivă pentru investitori.
Demografia – factorii demografici, precum îmbătrânirea populației și migrația tinerilor către centre universitare, determină cererea pentru segmente specifice din imobiliare, cum ar fi locuințele pentru studenți, unitățile de învățământ, facilitățile medicale și centrele de îngrijire pentru persoanele vârstnice.

Segmente cu potențial și sectoare mai puțin atractive

Din perspectiva investitorilor, sectoarele cu perspective bune includ imobiliarele rezidențiale, hotelurile, facilitățile logistice și industriale. În schimb, clădirile de birouri tradiționale, în special cele situate la periferia orașelor, și centrele comerciale se confruntă cu o atractivitate redusă, iar perspectivele lor sunt moderate sau slabe.

Conform raportului „Emerging Trends in Real Estate Europe 2026”, viitorul pieței imobiliare europene este marcat clar de tematici legate de digitalizare, energie curată și schimbări demografice, fiind acestea motoarele reale ale cererii pentru investiții.

Autor: Radu
Foto: Vasile Bobîrnac | Dreamstime.com
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.