Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Bucureștenii votează pentru alegerea noului primar al Capitalei

Redacția•08 decembrie 2025
Bucureștenii votează pentru alegerea noului primar al Capitalei

Pe scurt

Aproximativ 1,8 milioane de locuitori ai Bucureștiului sunt așteptați să voteze duminică, 7 decembrie, pentru a alege noul primar al capitalei, o funcție rămasă vacantă după ce Nicușor Dan a fost ales președinte al României în mai 2025. Nicușor Dan obținuse un al doilea mandat de primar în iunie 2024, cu peste 48% din voturi, însă, odată cu schimbarea rolului său, atribuțiile au fost preluate temporar de viceprimarul interimar Stelian Bujduveanu. Noul primar va exercita această funcție până la următoarele alegeri locale programate pentru 2028, iar procesul de votare se desfășoară între orele 7:00 și 21:00, într-un singur tur de scrutin fără prag minim de validare a alegerilor. În cursa pentru primăria generală a capitalei sunt înscriși șaptesprezece candidați, zece susținuți de partide politice și șapte independenți, doi dintre aceștia retrăgându-se în favoarea unor candidați mai bine poziționați, dar rămân pe buletinele de vot din cauza termenului-limită depășit. Sondajele indică o competiție strânsă și un număr important de alegători indeciși, votul fiind perceput ca un test al capacității coaliției guvernamentale de a recupera teren pierdut în ciclul electoral anterior, într-un context marcat de măsuri de austeritate severe pentru reducerea deficitului bugetar de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Europa în 2024. Primarul general are responsabilitatea gestionării principalei infrastructuri și serviciilor capitalei – rețele de apă și căldură centralizate, transport public, drumuri majore – și punerea în aplicare a deciziilor Consiliului General al Municipiului București, organism alcătuit din aleși. În 2024, Nicușor Dan a inițiat un referendum pentru o distribuție mai echitabilă a veniturilor fiscale între primăria generală și cele de sector, respectiv pentru centralizarea autorității de emitere a autorizațiilor de construire, inițiativă aprobată de majoritatea electoratului. Pe lângă alegerile pentru primarul general al Bucureștiului, în 12 localități din zece județe se desfășoară noi alegeri locale, iar în județul Buzău concurența pentru șefia Consiliului Județean include opt candidați, printre care și fostul premier și candidat PSD la prezidențiale, Marcel Ciolacu. Aceste alegeri sunt urmărite îndeaproape, reflectând atât provocările politice, cât și sociale și economice cu care se confruntă România în acest moment crucial.

Bucureștenii votează pentru alegerea noului primar al Capitalei

Bucureștenii sunt așteptați la vot pentru a-și alege noul primar general

Duminică, 7 decembrie, aproape 1,8 milioane de alegători din București sunt chemați la urne pentru a desemna următorul primar general al Capitalei. Fotoliul a rămas vacant după ce Nicușor Dan a fost ales președintele României în luna mai a acestui an, după ce anul trecut și-a asigurat un al doilea mandat ca primar, câștigând peste 48% din voturi la alegerile din iunie 2024. După schimbarea rolului său, atribuțiile de primar au fost preluate temporar de Stelian Bujduveanu.

Noul edil-șef va ocupa această funcție până la următoarele alegeri locale, programate pentru anul 2028. Procesul electoral se desfășoară într-un singur tur de scrutin, fără prag minim de validare a voturilor, iar secțiile de votare sunt deschise între orele 7:00 și 21:00.

Concurență acerbă în cursa pentru Primăria Capitalei

În cursa pentru Primăria București s-au înscris 17 candidați, dintre care 10 susținuți de partide politice, iar șapte candidați independenți. Doi dintre aceștia și-au anunțat retragerea în favoarea unor contracandidați cu șanse mai bune, însă numele lor vor figura în continuare pe buletinele de vot, deoarece anunțurile au fost făcute după termenul limită pentru retragere.

Sondajele realizate înaintea alegerilor indică o luptă strânsă între candidați și o proporție semnificativă de alegători nehotărâți. Aceste alegeri sunt considerate un test important pentru coaliția aflată la guvernare, care încearcă să recupereze terenul pierdut în urma ultimului scrutin. Contextul social și economic în care se desfășoară votarea este marcat de o serie de măsuri de austeritate, implementate pentru a reduce deficitul bugetar record al țării, estimat la 9,3% din PIB în 2024 – cel mai mare din întreaga Europă.

Importanța funcției de primar general

Bucureștiul este administrat de un primar general, în timp ce fiecare dintre cele șase sectoare are propriul primar. Primarul general gestionează o mare parte din infrastructura și serviciile capitalei, printre care rețelele centralizate de apă și încălzire, transportul public, precum și arterele principale din oraș. De asemenea, el pune în aplicare deciziile adoptate de Consiliul General al Municipiului București, organ alcătuit din consilieri aleși.

În 2024, chiar în ultimul său mandat, Nicușor Dan a promovat un referendum pentru o repartizare mai echitabilă a veniturilor fiscale între Primăria Generală și cele șase primării de sector. Inițiativa cerea și centralizarea competențelor privind eliberarea certificatelor de urbanism în cadrul Primăriei Generale, iar alegătorii au aprobat această propunere prin vot majoritar.

Alegeri locale și în alte județe

Pe lângă București, pe 7 decembrie vor avea loc alegeri pentru primari în alte 12 localități din zece județe diferite. În județul Buzău, de exemplu, opt candidați concurează pentru funcția de președinte al Consiliului Județean, printre aceștia aflându-se și fostul premier Marcel Ciolacu, candidat al Partidului Social Democrat (PSD) la președinție.

Aceste alegeri vin într-un moment important pentru România, fiind un barometru al stării politice și sociale, în special în ceea ce privește impactul măsurilor economice și al managementului orașului în următorii ani.

Foto: Alberto Mihai/ Dreamstime
Text: Simona, Romania-Insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.