Știri naționale și internaționale

Brokerii evocă începuturile și subliniază lipsa lichidității ca problemă constantă

Redacția•20 noiembrie 2025

Pe scurt

Bursa de Valori București a sărbătorit pe 18 noiembrie cea de-a 30-a aniversare printr-o serie de evenimente dedicate brokerilor, atât veteranilor, cât și noilor talente, care au împărtășit experiențe și analize de piață. În timp ce începuturile BVB în anii ’90 au fost marcate de optimism și provocări practice, acum piața locală se confruntă cu problema persistentei lipse de lichiditate și a nevoii de investitori mai numeroși. Directorul general al BVB, Remus Vulpescu, a subliniat rolul esențial al brokerilor ca intermediari și market-makeri, accentuând legătura lor directă cu investitorii și capacitatea de a identifica cele mai bune și necesare produse financiare. Primul panel a reunit brokeri cu experiență, precum Adrian Simionescu, Valerian Ionescu, Lucian Isac și Nicu Moroianu, care au rememorat perioada post-comunistă dificilă, când țara învăța să gestioneze tranzacțiile cu bani străini și când sistemul de tranzacționare intern dezvoltat în mod independent a fost un moment crucial pentru dezvoltarea BVB. De asemenea, administrarea Fondului Proprietatea și lansarea schemei de pensii Pilon II au fost momente esențiale pentru consolidarea pieței. Al doilea panel a adus în prim-plan brokerii de perspectivă, care au pus accent pe necesitatea creșterii lichidității prin atragerea de noi emitenți, extinderea free float-ului și diversificarea produselor financiare, menționând totodată potențialul introducerii de instrumente precum împrumutul de titluri și vânzarea în lipsă, aspecte ce ar putea transforma BVB în piață emergentă. În viitor, digitalizarea și inteligența artificială vor juca un rol definitoriu în simplificarea investițiilor și accesibilitatea la bursă, contribuind astfel la consolidarea stabilității și atractivității pieței românești de capital. Această retrospectivă și discuțiile despre provocările actuale și perspectivele viitoare reflectă angajamentul comunității bursiere de a dezvolta un mediu investițional prosper și adaptat cerințelor contemporane.

Bursa de Valori București la 30 de ani: Brokerii rememorează începuturile și evidențiază problema lichidității ca provocare constantă

Marți, 18 noiembrie, Bursa de Valori București (BVB) a desfășurat a doua zi a evenimentelor dedicate aniversării a 30 de ani de la înființare. Activitățile au fost centrate în jurul brokerilor, atât veterani, cât și tineri promițători, care și-au împărtășit experiențele și au făcut analize asupra pieței locale.

În ansamblu, convenția a scos în evidență faptul că, deși primele etape ale BVB au fost marcate de optimism și numeroase provocări practice, astăzi piața românească se confruntă în mod special cu dificultăți legate de lichiditate și cu nevoia de atragere a unui număr mai mare de investitori.

Rolul esențial al brokerilor, după cum subliniază conducerea BVB

Evenimentul a fost deschis de Remus Vulpescu, directorul general al Bursei, care a subliniat rolul fundamental al brokerilor ca intermediari și creatori de piață. „Brokerii sunt cei care au clădit piața de capital. Ei știu care produse sunt cele mai potrivite și cele mai solicitate și reprezintă pentru noi legătura vitală cu investitorii,” a precizat Vulpescu, înainte de a da startul celor două paneluri moderatorate.

Prima dezbatere: Veteranii pieței și lecțiile primilor 30 de ani

Primul panel a reunit brokeri cu experiență ce au modelat Bursa românească de-a lungul celor trei decenii, printre care s-au numărat Adrian Simionescu (SAI Muntenia Invest), Valerian Ionescu (Product Management BCR), Lucian Isac (Estinvest) și Nicu Moroianu (fost broker, actualmente prodecan la Facultatea de Economie și Comunicare din ASE București).

Anii '90, când a luat naștere Bursa de Valori București, au fost caracterizați de un optimism accentuat, în contextul unei Românii aflate în transformare profundă. Brokerii pionieri au fost nevoiți să învețe meseria în timp real, profitând de colaborările cu investitori și organizații occidentale, punând astfel bazele pieței de capital actuale. Adrian Simionescu a declarat: „A fost crucial să putem oferi investitorilor produse diversificate, nu doar acțiuni, iar acest aspect rămâne la fel de important și astăzi.”

Valerian Ionescu a adăugat că, în urma trecutului comunist, „încrederea în operarea cu bani străini a trebuit câștigată pas cu pas.” Comunitatea brokerilor era mică, birourile erau modeste, iar costurile chiar și ale serviciilor simple, precum faxul, erau o povară semnificativă. Cu toate acestea, entuziasmul era factorul ce alimenta această dezvoltare timpurie.

Lucian Isac a evidențiat unul dintre momentele decisive pentru BVB: „Decizia de a dezvolta intern un sistem propriu de tranzacționare și clearing a fost esențială. Acest sistem ne-a permis să abordăm proiecte ambițioase, pe care sper să le regăsim și în viitor.” El și-a amintit că primele tranzacții au fost realizate pe baza unei licențe canadiene. Alte momente cheie din evoluția BVB au fost administrarea Fondului Proprietatea de către Franklin Templeton și implementarea pilonului II de pensii private.

În concluzie, Isac a remarcat: „Din fericire, BVB oferă astăzi ceea ce e la modă – sectorul financiar și energia. Nu putem anticipa evoluția prețurilor, însă avem responsabilitatea să informăm românii că investițiile constante pe piața de capital le pot asigura un viitor mai sigur.”

A doua panelă: Brokerii de azi și provocarea lichidității

În al doilea panel, au luat cuvântul brokeri mai tineri și dinamici care activează în prezent pe piața românească, printre care Elena Uleia (Prime Transaction), Ovidiu Dumitrescu (BRK Financial Group), Marius Stoica (BRD Groupe Société Générale), Alexandru Dobre (Tradeville) și Antonio Oroian (Goldring).

Toți au convenit că principala problemă cu care se confruntă Bursa în prezent este deficitul de lichiditate. Alexandru Dobre a subliniat rolul lichidității în stabilitatea pieței la nivel macro: „Avem o nevoie acută de lichiditate, chiar și în contextul creșterilor spectaculoase recente. Aceasta poate fi stimulată prin atragerea mai multor clienți, consilierea pentru noi listări și altele.”

Marius Stoica a completat, afirmând că lichiditatea poate crește prin „mai mulți emițători de acțiuni, un free float crescut, diversificarea produselor financiare și mai mulți investitori prezenți pe piață.” De asemenea, a remarcat că unii investitori preferă soluții gestionate precum conturile administrate sau fondurile tranzacționate la bursă în locul selectării individuale a titlurilor.

În opinia lui Stoica, dezvoltarea unor mecanisme precum împrumuturile de titluri sau vânzarea în lipsă vor impulsiona semnificativ lichiditatea: „Dacă urmăm exemplul țărilor din regiune, când vom atinge statutul de piață emergentă, lichiditatea ar putea să se dubleze sau chiar să crească de trei-patru ori.”

Privind spre viitor: Inteligența artificială și digitalizarea în prim-plan

Brokerii sunt de părere că revoluția digitală va redefini modul în care funcționează Bursa de Valori București în următorii ani. Integrarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor digitale promite să simplifice procesele de investiții și să facă piața mai accesibilă, atrăgând astfel un public mai larg.

În acest moment aniversar, este clar că Bursa de Valori București a parcurs un drum impresionant de la începuturile sale modeste și optimiste din anii ‘90, dar pentru a continua să crească este necesar să se concentreze pe dezvoltarea lichidității și pe adaptarea la noile realități tehnologice.

Articol realizat pe baza materialelor oferite de Bursa de Valori București și declarațiilor brokerilor participanți la evenimentul aniversar din 18 noiembrie.
Foto: Bursa de Valori București, Facebook

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.