Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Brașov închide strada îngustă emblematică pentru lucrări urgente de reparații

Redacția20 noiembrie 2025
Brașov închide strada îngustă emblematică pentru lucrări urgente de reparații

Pe scurt

Primăria Brașov a anunțat închiderea temporară a Străzii Sforii, una dintre cele mai îndrăgite atracții turistice ale orașului, din cauza unor probleme urgente de siguranță publică. Strada, cu o lungime de 80 de metri și o lățime variabilă între 111 și 135 centimetri, este recunoscută drept una dintre cele mai înguste străzi din Europa și din lume, aflându-se în apropierea Pieței Centrale din Brașov. Primarul George Scripcaru a ordonat închiderea imediată la ambele capete ale pasajului după ce experți au semnalat că tencuiala degradată a clădirilor adiacente prezintă un pericol real pentru vizitatori și locuitori. Având în vedere starea avansată de degradare a zidurilor, accentuată de condițiile meteorologice recente, autoritățile locale, împreună cu specialiști din cadrul biroului arhitectului șef, Fundația Monumentelor Istorice și Direcția Județeană pentru Cultură, vor asigura zona și vor elabora un proiect tehnic complet pentru restaurarea și consolidarea clădirilor. Intervențiile planificate includ reparații ale fațadelor, montarea unor porți de acces și instalarea de supraveghere video pentru protejarea obiectivului odată redeschis. Primăria estimează că strada va rămâne închisă până în primăvară, în funcție de condițiile meteo, iar toate costurile lucrărilor vor fi acoperite din bugetul local. Această măsură de protecție a emblematicului monument urban subliniază angajamentul autorităților în păstrarea patrimoniului cultural și siguranța vizitatorilor în Brașov, unul dintre cele mai importante orașe turistice montane din centrul României.

Brașov închide strada îngustă emblematică pentru lucrări urgente de reparații

Brașov închide temporar Strada Sforii pentru reparații urgente

Primăria municipiului Brașov, cunoscută stațiune montană din centrul României, a anunțat închiderea provizorie a celebrei Străzi Sforii, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale orașului. Decizia vine ca urmare a unor probleme urgente de siguranță publică, generate de avertismentele experților care au sesizat riscurile create de tencuiala desprinsă de pe clădirile adiacente.

Primarul Brașovului, George Scripcaru, a dispus închiderea imediată a acestei căi înguste, la ambele capete ale ei. „Pereții clădirilor de pe Strada Sforii se află într-un stadiu avansat de degradare, situație agravată de condițiile meteo recente. Tencuiala care cade prezintă un pericol real atât pentru vizitatori, cât și pentru locuitori”, a declarat edilul.

Intervenții planificate și asigurarea securității

Reprezentanții municipalității au precizat că, în prima fază, specialiști din cadrul biroului arhitectului șef, Fundației Monumentelor Istorice și Direcției Județene pentru Cultură vor interveni pentru a securiza zona afectată. Ulterior va fi elaborat un proiect tehnic amplu pentru restaurarea și consolidarea clădirilor. Printre măsurile propuse se numără reparațiile fațadelor, montarea unor porți de acces și instalarea unui sistem video de supraveghere, pentru a proteja locația după redeschidere.

Conform estimărilor autorităților locale, Strada Sforii va rămâne închisă pentru vizitatori până în primăvară, depinzând de evoluția vremii. Costurile lucrărilor vor fi suportate integral din bugetul local al Brașovului.

Un reper turistic emblematic

Strada Sforii, cu o lungime de aproximativ 80 de metri și cu o lățime ce variază între 111 și 135 de centimetri, este considerată una dintre cele mai înguste străzi din Europa și chiar din lume, conform publicației Atlas Obscura. Amplasată în imediata apropiere a Pieței Sfatului, principalul punct de atracție din Brașov, această străduță îngustă atrage în mod constant turiști dornici să o exploreze și să imortalizeze frumusețea și unicitatea sa.

Închiderea temporară a acesteia reprezintă un pas necesar, menit să protejeze atât vizitatorii, cât și integritatea patrimoniului istoric local, în așteptarea unei reabilitări amănunțite care să readucă Strada Sforii la splendoarea care a făcut-o celebră.

Foto credit: Ramona Georgescu/Dreamstime.com
Reportaj realizat de Irina Marica, irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.