Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Brânzeturile românești cuceresc trei medalii de aur la Concours International de Lyon 2025

Redacția•08 decembrie 2025
Brânzeturile românești cuceresc trei medalii de aur la Concours International de Lyon 2025

Pe scurt

Brânzeturile românești au cucerit trei medalii de aur la prestigiosul Concours International de Lyon 2025, una dintre cele mai importante competiții europene dedicate produselor lactate, desfășurată în orașul Lyon, cu participarea a 15 țări și acordarea unui total de 680 de medalii. România a fost reprezentată cu succes de Asociația Curtea Culorilor din satul Sârbova, județul Timiș, care a câștigat două medalii de aur pentru brânzeturile Tondello, maturată aproximativ 12 luni, și Gran Sârbova, o brânză tare maturată circa șase luni, inițiativă socială coordonată de Adriana Formenti, care susține femeile din comunitate cu mai puține oportunități, implicate direct în procesul de producție. De asemenea, pentru prima dată TU Dairy – Fraher din satul Traian, județul Tulcea, a obținut o medalie de aur pentru brânza Traian, o brânză tare din lapte de vacă maturată peste 24 de luni, simbol al terroir-ului dobrogean și al unui sistem integrat cu trasabilitate completă, subliniind astfel potențialul și deschiderea către piețele externe. Numeroși reprezentanți ai sectorului lactat românesc au evidențiat importanța acestor premii în promovarea producătorilor artizanali și a celor orientați spre export, consolidând imaginea gastronomiei românești și atrăgând turiști prin rute culinare precum Banat 2028 și Via Dobrogeana. Platforma Rural Economy se afirmă totodată ca un hub esențial pentru conectarea producătorilor locali, jurnaliștilor, specialiștilor și distribuitorilor, sprijinind dezvoltarea durabilă a zonelor rurale românești și promovarea brânzeturilor autentice pe plan internațional.

Brânzeturile românești cuceresc trei medalii de aur la Concours International de Lyon 2025

Brânzeturile românești cuceresc trei medalii de aur la Concours International de Lyon 2025

Producătorii români din județele Timiș și Tulcea au obținut o performanță remarcabilă la ediția 2025 a Concours International de Lyon, una dintre cele mai prestigioase competiții europene dedicate brânzeturilor și produselor lactate. Evenimentul desfășurat în orașul Lyon a reunit participanți din 15 țări, acordând un total de 680 de medalii, dintre care 459 de aur și 221 de argint.

Din România, Asociația Curtea Culorilor din satul Sârbova, județul Timiș, a fost distinsă cu două medalii de aur pentru brânzeturile sale: Tondello, maturată aproximativ 12 luni, și Gran Sârbova, un cașcaval tare, maturat în jur de șase luni. „Scopul meu nu este doar producția de brânză, ci sprijinirea asociației și a activității noastre sociale. Femeile care lucrează alături de mine au mai puține oportunități, dar muncesc cu seriozitate și fac totul impecabil. De fapt, ele au ajuns să producă brânza singure; eu doar le susțin… Prima brânză făcută a fost Brânza Sârbova. Glumeam la început că satul va fi cunoscut pentru brânza noastră, iar acum gluma a devenit realitate,” a declarat Adriana Formenti, fondatoarea asociației.

De asemenea, unitatea TU Dairy – Fraher din satul Traian, județul Tulcea, a fost premiată cu o medalie de aur pentru Traian, un cașcaval tare din lapte de vacă, maturat peste 24 de luni. Acest produs este realizat într-un sistem integrat care permite trasabilitate completă și surprinde autenticitatea terroir-ului dobrogean, devenind un simbol al mândriei comunității locale.

„Medalia de la Lyon atestă faptul că suntem pe drumul cel bun și că Dobrogea are o voce puternică în povestea gastronomică a României, inclusiv prin ruta culinară Via Dobrogeana. Privim tot mai serios către piețele externe, iar această recunoaștere internațională devine un atu esențial pentru planurile noastre de export. Atunci când stai la masă cu un partener din străinătate, este important să vii nu doar cu o poveste frumoasă, ci și cu o confirmare clară a calității,” a spus Nicolae Herțea, coproprietar al grupului Fraher.

Reprezentanții sectorului brânzeturilor din România au subliniat importanța acestor realizări atât pentru promovarea micilor producători artizanali, cât și pentru dezvoltarea fabricilor orientate spre export. Ei au menționat că fiecare distincție contribuie la conturarea unei imagini coerente a gastronomiei românești, atrăgând turiști și consolidând prezența României la târguri internaționale, dar și pe trasee culinare de referință, precum Banat 2028 și Via Dobrogeana.

Platforma Rural Economy joacă un rol important în această dinamică, funcționând ca un nod de conexiune între producători locali, jurnaliști, specialiști, restaurante, distribuitori și toți cei preocupați de dezvoltarea sustenabilă a zonelor rurale.

Contact editorial: irina.marica@romania-insider.com
Foto: Platforma Rural Economy

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.