Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Bistrița, România, a intrat în rețeaua Orașelor Creative UNESCO

Redacția•03 noiembrie 2025
Bistrița, România, a intrat în rețeaua Orașelor Creative UNESCO

Pe scurt

Orașul Bistrița din nordul României, cunoscut ca fostă cetate săsească, a fost inclus recent în Rețeaua Orașelor Creative UNESCO (UCCN) în categoria nou înființată pentru Arhitectură, alăturându-se astfel celor șapte domenii creative deja existente: meșteșuguri și artă populară, design, film, gastronomie, literatură, arte media și muzică. Această recunoaștere face parte dintr-un val de 58 de orașe din întreaga lume care au aderat la UCCN la sfârșitul lunii octombrie, evidențiind angajamentul lor față de promovarea creativității ca motor al dezvoltării urbane durabile. Printre orașele care s-au alăturat recent rețelei se numără Gdańsk, Kuala Lumpur, Kiev, New Orleans și Varna, ceea ce a dus numărul total al orașelor membre la 408, răspândite în peste 100 de țări. Directorul General UNESCO, Audrey Azoulay, a subliniat faptul că aceste orașe demonstrează cum cultura și industriile creative pot fi veritabili factori de dezvoltare, întărind astfel o rețea ce sprijină inițiativele locale, atrage investiții și promovează coeziunea socială. Primarul Bistriței, Gabriel Lazany, a declarat că această recunoaștere în domeniul arhitecturii deschide oportunități semnificative pentru colaborări, proiecte și parteneriate în cadrul rețelei UNESCO, alături de alte orașe inspiratoare, marcând un pas important pentru promovarea patrimoniului și potențialului creativ al Bistriței la nivel internațional. Această includere în UCCN oferă orașului o platformă valoroasă pentru dezvoltare culturală și urbană, amplificând vizibilitatea și atractivitatea sa pe scena mondială a creativității.

Bistrița, România, a intrat în rețeaua Orașelor Creative UNESCO

Bistrița, orașul românesc din rețeaua orașelor creative UNESCO la categoria Arhitectură

Orașul Bistrița, situat în partea de nord a României și cunoscut ca fost burg saxon, a fost inclus recent în Rețeaua Orașelor Creative UNESCO (UCCN), într-o categorie nou introdusă: Arhitectura. Această recunoaștere adaugă domeniul arhitecturii la cele șapte categorii existente deja în rețea, și anume: Meșteșuguri și Artă Populară, Design, Film, Gastronomie, Literatură, Arte Media și Muzică.

La sfârșitul lunii octombrie, 58 de orașe din întreaga lume au fost admise în această rețea prestigioasă, iar Bistrița se numără printre ele. Accesul la UCCN reprezintă o recunoaștere clară a eforturilor depuse de aceste localități pentru a susține creativitatea ca motor principal al dezvoltării urbane sustenabile.

Alte orașe noi în rețea și dimensiunea globală a UCCN

Alături de Bistrița, au fost primite orașe precum Gdańsk (Polonia), Kuala Lumpur (Malaysia), Kiev (Ucraina), New Orleans (SUA) și Varna (Bulgaria). Prin aceste includeri, rețeaua UNESCO a ajuns să reunească peste 400 de orașe din mai bine de 100 de țări de pe toate continentele, subliniind astfel importanța creativității ca pilon al dezvoltării locale și globale.

Importanța Rețelei și mesajele oficialilor UNESCO și locali

Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO, a subliniat că orașele creative din rețea „demonstrează cum cultura și industriile creative pot deveni factori concreți ai progresului”. Ea a adăugat că primirea celor 58 de noi membri reprezintă o consolidare a unei rețele în care creativitatea stimulează inițiativele locale, atrage investiții și contribuie la coeziunea socială.

Primarul orașului Bistrița, Gabriel Lazany, a evidențiat cu mândrie impactul acestei recunoașteri internaționale: „Acceptarea creativității exprimate prin arhitectură ne deschide noi oportunități pentru colaborări, proiecte și parteneriate în cadrul rețelei UNESCO, alături de alte orașe inspiraționale.”

Bistrița – o istorie și o identitate vizuală distinctă

Bistrița se remarcă printr-o mostenire culturală bogată datorită tradițiilor saxone care i-au modelat identitatea urbană și arhitecturală. Prin această includere în UCCN la categoria Arhitectură, orașul beneficiază acum de o platformă globală pentru a-și promova patrimoniul construit, precum și pentru a dezvolta proiecte creative care să pună accent pe sustenabilitate și inovație.

Această nouă apartenență promite să transforme Bistrița într-un important nod al culturii arhitecturale europene, deschizând căi pentru atragerea de investiții, turism cultural și inițiative menite să încurajeze creativitatea locală.

Foto: Masezdromaderi | Dreamstime.com
Articol realizat de Simona, Romania Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.