Știri naționale și internaționale

Biblioteca mobilă aduce o lume de cărți copiilor din satele județului Cluj

Redacția•23 decembrie 2025

Pe scurt

Proiectul Book Truck, o bibliotecă mobilă lansată în 2021 de asociația Cărțile pe Față și inițiată de Victor Miron, aduce cărți și educație copiilor din satele județului Cluj, răspunzând disparității dintre zonele urbane și rurale în accesul la biblioteci și lectură. În contextul închiderii a 566 de biblioteci în România între 2020 și 2023, majoritatea în mediul rural, proiectul s-a extins recent cu un al treilea camion pentru a putea vizita mai frecvent peste 40 de școli rurale și a ajunge la peste 5.000 de copii, oferind nu doar împrumut de carte, ci și activități precum cluburi de lectură, ateliere și întâlniri cu profesioniști din diverse domenii, prin care se stimulează curiozitatea, imaginația și lărgirea orizonturilor profesionale. Selectarea școlilor se face prin solicitări directe, iar colecția de cărți este compusă atât din donații, cât și din achiziții la cererea celor mici, preferații fiind titluri precum Harry Potter sau Micul Prinț. După aproape patru ani de funcționare, proiectul demonstrează că accesul regulat la bibliotecă mobilă este esențial pentru a forma obiceiuri de lectură durabile, mai ales în condițiile în care infrastructura educațională rurală este semnificativ deficitară. Centrul Comunitar Cărțile pe Față din Cluj-Napoca sprijină această inițiativă, oferind spațiu pentru întâlniri și promovarea lecturii, proiectul urmând să se extindă pentru a acoperi toate cele 75 de comune din județ și, ulterior, întreaga regiune Transilvania, cu viziunea de a contribui la coeziunea socială prin intermediul educației și al lecturii, o activitate văzută de fondator drept un proces continuu de cultivare a minții și sufletului. Astfel, Book Truck devine o soluție inovatoare și inspirațională pentru diminuarea decalajelor culturale dintre mediul urban și rural în România, încurajând copiii să descopere bucuriile lecturii și să și imagineze un viitor mai larg și mai luminos.

Biblioteca mobilă care aduce o lume de cărți copiilor din satele județului Cluj

Din 2021, un proiect inedit numit Book Truck străbate satele din județul Cluj, în vestul României, pentru a le oferi copiilor acces la cărți și povești care altfel le-ar fi greu accesibile. Lansat de Victor Miron, fondatorul asociației Cărțile pe Față, acest bibliobus mobil a reușit să pună în mișcare nu doar o colecție impresionantă de cărți, ci și o serie de activități menite să stimuleze lectura și să extindă orizonturile copiilor din zonele rurale.

O realitate dură: închideri masive de biblioteci

Conform Comisiei Naționale a Bibliotecilor, între 2020 și 2023, în România s-au închis 566 de biblioteci, dintre care 171 erau în mediul rural. Deși majoritatea bibliotecilor (peste 60%) se află în zone rurale, acestea dispun doar de 21,8% din totalul cărților disponibile și au un număr mult mai mic de utilizatori activi, majoritatea acestora (73%) fiind în mediul urban. În plus, achizițiile noi în bibliotecile școlare și rurale sunt aproape inexistente, reflectând lipsa de resurse necesare actualizării fondurilor.

Aceste date evidențiază un decalaj major între mediul urban și cel rural, o realitate pe care echipa Book Truck a întâlnit-o direct în drumurile lor către școlile din satele județului Cluj. Toamna aceasta, proiectul s-a extins prin adăugarea unui al treilea bibliobus, permițând astfel frecvență mai mare a vizitelor în comunitățile rurale.

Mai mult decât cărți, o lume de activități

Pe lângă împrumutul cărților, Book Truck oferă copiilor întâlniri cu profesioniști din diverse domenii – actori, sportivi, psihologi, manageri, specialiști IT – pentru a le deschide noi perspective asupra viitorului lor. Aceste sesiuni nu doar completează lista de lectură, ci și le stimulează curiozitatea față de profesii și orizonturi largi, atât de necesare pentru tinerii care studiază până în clasa a VIII-a în școlile din mediul rural.

Victor Miron, inițiatorul proiectului și fondatorul asociației, își dorește ca în următorii ani toate comunele rurale din județul Cluj să fie acoperite de biblioboși, urmând ca proiectul să se extindă apoi la nivel regional și național.

Experiențele din teren: așteptări și surprize

Deși planurile inițiale vizau doar asigurarea accesului la carte pentru copiii din sate, experiența celor patru ani de lucru a arătat că impactul este mult mai profund. Victor Miron mărturisește că vizitele regulate în aceleași localități au fost esențiale pentru stabilirea unei conexiuni autentice cu micii cititori – prietenii pe care proiectul îi cultivă „carte cu carte”.

Echipa Book Truck colaborează aproape exclusiv cu școlile, care îi contactează pentru a-și exprima dorința unei vizite. Datorită noii autoutilitare noi achiziționate, mobilitatea proiectului s-a îmbunătățit considerabil, putând distribui cărți și în două localități chiar în aceeași zi.

Cum sunt aleși împrumutații și cărțile?

Bibliotecarii mobili ai Book Truck gestionează două tipuri principale de activități: împrumutul de cărți și sesiunile interactive de lectură. Copiii pot alege cărțile dorite și le păstrează până la următoarea vizită. Dacă o carte este solicitată și nu este disponibilă, este notată și adusă ulterior.

În privința selecției titlurilor, inițial proiectul a funcționat doar pe bază de donații, însă acum cumpără activ cărți solicitate de copii. Astfel, preferințele micilor cititori sunt diverse: cei mici preferă povești cu animale, prințese sau dinozauri, în timp ce cei mai mari au cereri clare pentru titluri celebre precum Harry Potter sau Micul Prinț.

Provocări și soluții pentru cultura lecturii în România

Victor Miron remarcă faptul că România se confruntă cu o situație dificilă în ceea ce privește obiceiurile de lectură. Lipsa accesului facil la cărți de calitate, în special în mediul rural, subminează șansele copiilor să își cultive dragostea pentru citit. De aceea, inițiative precum Book Truck, dar și mini-bibliotecile din spații neconvenționale – parcuri, săli de așteptare, mijloace de transport – au un rol esențial în încurajarea lecturii.

Centrul Comunitar Cărțile pe Față din Cluj

Deschis anul trecut, acest centru găzduiește peste 2.000 de volume și funcționează drept sediu central al asociației. Este un spațiu destinat în special activităților estivale: ateliere de lectură, sesiuni de povestire și loc de întâlnire pentru cititori de toate vârstele. Deși este un spațiu temporar, el reprezintă un punct vital de sprijin pentru proiectul mobil.

Librăria mobilă – un spațiu fără presiunea notelor

O particularitate apreciată de multe școli este faptul că biblioteca mobilă este un loc liber de presiunea notelor. Copiii vin să exploreze cărțile din curiozitate, fără să fie stresați de evaluări. Victor subliniază că bibliotecile publice trebuie să devină adevărate centre comunitare care să promoveze învățarea pe tot parcursul vieții și coeziunea socială.

Ce urmează pentru Book Truck și Cărțile pe Față?

Visul fondatorului este ca, într-o zi, prezența biblioboșilor să nu mai fie necesară, iar lectura să fie o plăcere obișnuită pentru toți copiii. Până atunci, intenția este ca, în următorii 3-5 ani, Book Truck să ajungă în toate cele 75 de comune rurale ale județului Cluj, apoi să se extindă în Transilvania și chiar la nivel național.

Victor Miron pune lectura pe picior de egalitate cu grădinăritul: „citind, ne plantăm frumos, rând pe rând, pentru a da roade peste decenii. Singurul secret este răbdarea”.

Articol realizat pe baza materialului publicat de Romania Insider, cu informații oferite de Victor Miron, fondatorul asociației Cărțile pe Față.

Fotografii: Asociația Cărțile pe Față / Book Truck

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.