Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Băncile din România înregistrează un profit net ușor mai mic în perioada ianuarie-septembrie

Redacția•27 noiembrie 2025
Băncile din România înregistrează un profit net ușor mai mic în perioada ianuarie-septembrie

Pe scurt

Băncile din România au înregistrat în primele nouă luni ale anului 2025 un profit net aproape identic cu cel din 2024, respectiv 11,6 miliarde RON (2,3 miliarde EUR), marcând o ușoară scădere de 0,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României. În trimestrul al treilea, profitul net a fost de 6,2 miliarde RON (828 milioane EUR), în scădere marginală cu 0,3% față de Q3 2024. Rata creditelor neperformante (NPL) a crescut ușor la 2,9% la finalul lunii septembrie, de la 2,8% în iunie, după ce în ultimele patru trimestre nivelul a atins minimul ultimei decade de 2,5%. Indicatorii de profitabilitate au înregistrat o îmbunătățire modestă față de cele două trimestre anterioare, dar rămân sub maximele din 2023-2024, cu un return on equity (ROE) de 18,4% în primele nouă luni, în scădere de la 20,2% în aceeași perioadă a anului precedent și 21,3% în T1 2023; return on assets (ROA) s-a redus și el la 1,73%, dar rămâne robust comparativ cu 1,78% în 2024 și 1,91% în 2023. Volumul total al activelor bancare a ajuns la 907 miliarde RON (179 miliarde EUR), în creștere anuală de 7,9%, reprezentând circa 50% din PIB, după o creștere ceva mai lentă decât cea a PIB-ului nominal. Din această sumă, creditele au atins 444 miliarde RON (87,5 miliarde EUR), în urcare cu 7,5% față de anul anterior. Datele BNR indică un avans semnificativ al noilor credite acordate în 2025, cu o creștere de 25,7% în primul trimestru, până la 45 miliarde RON, urmată de creșteri sub 10% în trimestrele doi și trei, fiecare trecând de 52 miliarde RON. Totuși, majoritatea noilor credite au fost destinate refinanțării; în ciuda unui volum total de credite noi aproape de 200 miliarde RON în ultimele 12 luni până în septembrie 2025, soldul creditelor bancare a crescut efectiv cu doar 31 miliarde RON, evidențiind o preferință pentru restructurarea datoriilor existente mai degrabă decât pentru extinderea creditării noi. Această situație reflectă un sector bancar stabil, cu profitabilitate solidă, gestionarea prudentă a riscurilor și o creștere moderată a activității de creditare, în contextul unei economii românești în evoluție.

Băncile din România înregistrează un profit net ușor mai mic în perioada ianuarie-septembrie

Băncile din România au raportat un profit net ușor mai mic în primele nouă luni din 2025

În primele trei trimestre ale anului 2025, băncile din România au înregistrat un profit net agregat aproape identic cu cel din anul precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Astfel, profitul net cumulat pentru intervalul ianuarie-septembrie a fost de 11,6 miliarde RON (circa 2,3 miliarde euro), marcând o scădere marginală de 0,6% față de aceeași perioadă din 2024. Doar în trimestrul al treilea, profiturile au fost de 6,2 miliarde RON (828 milioane euro), înregistrând o ușoară diminuare de 0,3% comparativ cu Q3 2024.

Evoluția ratelor creditelor neperformante și a indicatorilor de rentabilitate

Rata creditelor neperformante (NPL) a crescut ușor, până la 2,9% la finalul lunii septembrie, de la 2,8% încheiat la 30 iunie. Aceasta vine după ce în ultimele patru trimestre nivelul NPL atingea un minim al ultimului deceniu, de numai 2,5%.

Referitor la performanțele financiare, indicatorii de profitabilitate au arătat mici îmbunătățiri în ultimele două trimestre, dar rămân sub recordurile stabilite în perioada 2023-2024. Rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a scăzut la 18,4% în ianuarie-septembrie 2025, de la 20,2% în aceeași perioadă a anului trecut, dar și de la 21,3% în primele trei luni din 2023. În paralel, rentabilitatea activelor (ROA) a coborât ușor, rămânând însă solidă, la 1,73% în 2025, față de 1,78% în 2024 și 1,91% în 2023.

Creșterea activelor bancare și dinamica creditelor

Volumul total al activelor bancare a atins 907 miliarde RON (circa 179 miliarde euro) la finele lunii septembrie, reprezentând o creștere anuală de 7,9%. Totuși, activele raportate ca procent din PIB s-au ajustat ușor, ajungând la aproximativ 50%, deoarece ritmul de creștere a acestora a fost ușor inferior celui al PIB-ului nominal.

Din totalul activelor, creditele au crescut cu 7,5% față de septembrie 2024, ajungând la un volum de 444 miliarde RON (aproximativ 87,5 miliarde euro).

Creditarea în 2025: o creștere preponderent prin refinanțare

Datele BNR mai arată că volumul creditelor noi acordate în 2025 a crescut semnificativ în primul trimestru, cu 25,7% anual, până la un nivel de 45 miliarde RON. În trimestrele doi și trei, creșterile au fost modeste, dar pozitive, depășind ușor 52 miliarde RON de credite noi acordate în fiecare trimestru.

Cu toate acestea, o parte însemnată a acestor credite noi a fost destinată refinanțării portofoliului existent. Astfel, deși în perioada de 12 luni până în septembrie 2025 s-au acordat credite noi de aproape 200 miliarde RON, soldul total al creditelor bancare a crescut efectiv cu doar 31 miliarde RON.

Această situație indică un context în care băncile au continuat să ofere lichiditate și soluții de restructurare, dar creșterea netă a creditelor noi pentru finanțare suplimentară a fost limitată.

În concluzie, sectorul bancar românesc și-a menținut performanțele solide în primele nouă luni ale anului 2025, atingând aproape aceleași niveluri record de profitabilitate ca în anul anterior. Creșterea activelor și a creditelor rămâne susținută, în timp ce calitatea portofoliului de credite se menține ridicată, chiar dacă s-a observat o ușoară creștere a creditelor neperformante.

Aceste rezultate confirmă o stabilitate generală a sectorului bancar, într-un climat economic care continuă să aducă provocări, dar și oportunități pentru instituțiile financiare locale.

Foto: Rochu2008 / Dreamstime.com

Redactat de Iulian | romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.