Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Banca Transilvania își consolidează poziția de lider în România, cu profit în creștere în ciuda taxei bancare

Redacția12 noiembrie 2025
Banca Transilvania își consolidează poziția de lider în România, cu profit în creștere în ciuda taxei bancare

Pe scurt

Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, și-a consolidat poziția de lider în piață, raportând un profit net de 2,92 miliarde RON (aproximativ 574 milioane EUR) la sfârșitul lunii septembrie 2025, cu 7,9% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, în pofida creșterii taxei bancare. Instituția financiară a finanțat companii cu 16 miliarde RON (3,15 miliarde EUR) și populația cu 10,5 miliarde RON (2,07 miliarde EUR), dintre care 46% reprezentând credite ipotecare și 54% credite de consum fără garanție imobiliară. Raportul credite brute/depozite a depășit pragul de 65%, în creștere cu 8% față de decembrie 2024, iar la nivel consolidat a ajuns la 65,9%. În ceea ce privește creditele neperformante, acestea se mențin la un nivel scăzut de 2,56%, iar costul de risc sub 1% (0,72%). Eficiența operațională a băncii a crescut la 44,26%, incluzând impactul taxelor și contribuțiilor obligatorii. Solvabilitatea băncii este robustă, la 20,28%. Economiile clienților au ajuns la 161,5 miliarde RON (31,8 miliarde EUR), în creștere cu 7,1% față de decembrie 2024, iar veniturile din dobânzi au crescut cu peste 20%. Volumul tranzacțiilor realizate de clienți a urcat cu aproape 19%, semnalând o activitate intensă și o adoptare tot mai largă a canalelor digitale. CEO-ul Ömer Tetik subliniază investițiile majore în tehnologie, echipă și infrastructură, care susțin creșterea continuă a băncii, ce a atins pragul de 20 miliarde EUR în credite nete, pregătind instituția pentru noi etape de expansiune chiar și într-un context economic provocator, cu o perspectivă optimistă de creștere economică superioară mediei europene pe termen mediu. Activele totale au atins 213,2 miliarde RON (42 miliarde EUR), în creștere constantă, iar profitul net consolidat a fost de 3,27 miliarde RON (643 milioane EUR) în primele nouă luni ale anului 2025, confirmând astfel soliditatea și dinamismul Băncii Transilvania pe piața financiară românească.

Banca Transilvania își consolidează poziția de lider în România, cu profit în creștere în ciuda taxei bancare

La finele lunii septembrie 2025, Banca Transilvania, cea mai mare instituție bancară din România, a raportat un profit net de 2,92 miliarde RON (echivalentul a 574 milioane euro), în creștere cu 7,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție pozitivă vine în contextul majorării taxei bancare, conform datelor oficiale făcute publice luni, 10 noiembrie.

Credite susținute atât pentru companii, cât și pentru populație

În primele nouă luni ale anului, Banca Transilvania a acordat finanțări companiilor în valoare de 16 miliarde RON (3,15 miliarde euro), iar populației i-a pus la dispoziție credite de aproximativ 10,5 miliarde RON (2,07 miliarde euro). Din totalul împrumuturilor pentru persoane fizice, circa 46% constau în credite imobiliare și ipotecare, iar restul de 54% reprezintă credite de consum și alte tipuri de finanțări personale fără ipotecă.

Un alt indicator important al sănătății financiare a băncii, raportul dintre creditele brute și depozite, a depășit pragul de 65%, înregistrând o creștere cu 8 puncte procentuale față de decembrie 2024. La nivel consolidat, acest raport a crescut cu 5%, ajungând la 65,9%, o dovadă a expansiunii controlate a creditării.

Management eficient al riscului și eficiență operațională în creștere

Rata creditelor neperformante ale băncii, conform definiției Autorității Bancare Europene (EBA), este de 2,56% la 30 septembrie 2025, un nivel care arată o gestionare prudentă a portofoliului de credite. Cheltuielile cu ajustările pentru depreciere, pierderile anticipate și provizioanele pentru riscuri au crescut la 549,1 milioane RON (108 milioane euro), dar costul riscului a rămas sub pragul de 1%, situându-se la 0,72%.

Operațiunile băncii au devenit mai eficiente, indicatorul de eficiență operațională scăzând la 44,26%, luând în calcul și impactul anualizat al contribuțiilor către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, Fondul de Rezoluție și taxa pe cifra de afaceri.

Stabilitate și creștere a depozitelor clienților

Solvabilitatea băncii este solidă, atingând 20,28%, având inclusă în capital și profitabilitatea din primul semestru. Depozitele clienților la Banca Transilvania au ajuns la 161,5 miliarde RON (31,8 miliarde euro), cu o creștere de 7,1% față de nivelul din decembrie 2024 și de 13,1% față de septembrie 2024.

Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 20,2% față de primele trei trimestre ale anului trecut, iar în trimestrul trei al anului curent s-a observat o creștere trimestrială de 4,1%. Numărul tranzacțiilor realizate atât de clienții persoane fizice, cât și ai companiilor, prin toate canalele băncii, a urcat cu 18,8% în primele nouă luni ale anului față de aceeași perioadă din 2024.

Perspective și strategii pentru dezvoltare durabilă

„Banca Transilvania a înregistrat o creștere solidă a afacerilor, susținută de investiții importante în tehnologie, rețea, echipă și fundația operațională a băncii, depășind în același timp pragul de 20 miliarde de euro în credite nete. Toate acestea, alături de dezvoltarea infrastructurii BT, ne pregătesc pentru noi etape de expansiune. Mediul economic rămâne provocator, însă suntem încrezători că România va reveni, pe termen mediu, la o creștere economică superioară mediei europene”, a declarat Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.

Creștere a activelor și profitului consolidat

La 30 septembrie 2025, activele totale ale băncii au ajuns la 213,2 miliarde RON (42 miliarde euro), în creștere cu 3% față de finalul anului 2024 și cu 6,7% față de septembrie 2024. Creditele nete și creanțele din leasing au urcat la 104,2 miliarde RON (20,5 miliarde euro), înregistrând creșteri de 8,1% față de decembrie 2024 și 10,7% față de septembrie 2024. Profitul net consolidat în primele nouă luni ale anului a fost de 3,27 miliarde RON (643 milioane euro).

Astfel, Banca Transilvania rămâne un pilon de stabilitate și creștere în sistemul bancar românesc, demonstrând că performanța financiară poate fi finanțată și în condiții de reglementări fiscale mai stricte și un mediu economic dificil.


Foto: compania Banca Transilvania
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.