Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Banca pentru Investiții a României contribuie cu 20 milioane EUR la fondul regional de inovare condus de EIF

Redacția•14 noiembrie 2025
Banca pentru Investiții a României contribuie cu 20 milioane EUR la fondul regional de inovare condus de EIF

Pe scurt

Banca de Investiții și Dezvoltare a României (BID) a anunțat aderarea la Fondul de Inovare al Inițiativei celor Trei Mări (3SI) cu o angajare de 20 de milioane de euro, devenind astfel a cincea instituție națională promoțională care sprijină acest instrument condus de Fondul European de Investiții (EIF). Fondul, care susține companii aflate în stadii de creștere din Europa Centrală și de Est, a ajuns la o contribuție națională cumulată de 100 de milioane euro din partea României, Poloniei, Cehiei, Ungariei și Croației. EIF, parte a Grupului Băncii Europene de Investiții, intenționează să egaleze aceste angajamente și urmărește mobilizarea a cel puțin 1 miliard de euro pentru investiții în equity privat, venture capital și credit privat, vizând companii din regiunea situată între Mările Baltică, Neagră și Adriatică. Fondul pune accent pe stimularea inovației, întărirea competitivității și accelerarea tranzițiilor verzi și digitale, oferind astfel noi oportunități pentru afacerile românești și regionale, promovând crearea de locuri de muncă și creșterea durabilă. Ministrul Finanțelor din România, Alexandru Nazare, a subliniat că această decizie reafirmă rolul strategic al României în Europa Centrală și de Est, reflectând prioritățile guvernului pentru susținerea inovației, infrastructurii și convergenței economice în regiune. Fondul 3SI vizează implicarea a până la nouă țări și dispune de angajamente naționale totale de 180 milioane euro pentru investiții în fondurile de private equity, venture capital și credit privat, cu scopul de a mobiliza fonduri noi în valoare de cel puțin 1 miliard de euro, o necesitate în această parte a Europei, unde finanțarea a fost până acum limitată. BID este singura bancă de dezvoltare deținută integral de statul român prin Ministerul Finanțelor, fiind înființată la finalul anului 2023 în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, dezvăluind astfel angajamentul ferm al României în sprijinirea ecosistemului inovativ și dezvoltarea durabilă regională.

Banca pentru Investiții a României contribuie cu 20 milioane EUR la fondul regional de inovare condus de EIF

Banca de Investiții și Dezvoltare din România investește 20 milioane euro în Fondul de Inovare al Inițiativei celor Trei Mări

Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) din România a anunțat o contribuție de 20 milioane euro în Fondul de Inovare al Inițiativei celor Trei Mări (3SI), devenind astfel a cincea instituție națională de promovare care susține acest mecanism gestionat de Fondul European de Investiții (EIF). Cu această injectare de capital, suma totală a contribuțiilor naționale din partea României, Poloniei, Cehiei, Ungariei și Croației a atins pragul de 100 milioane euro.

Fondul are ca misiune sprijinirea companiilor aflate în stadiul de creștere din Europa Centrală și de Est, acoperind regiunea cuprinsă între Mările Baltică, Neagră și Adriatică. EIF, parte a Grupului Băncii Europene de Investiții, intenționează să egaleze aceste contribuții cu obiectivul de a mobiliza cel puțin 1 miliard euro în investiții de tip capital privat, venture capital și credite private dedicate firmelor regionale.

Focusul Fondului se centrează pe stimularea inovației, creșterea competitivității și accelerarea tranzițiilor verzi și digitale, elemente cheie pentru dezvoltarea durabilă și adaptarea la cerințele pieței europene.

Marjut Falkstedt, CEO al EIF, a subliniat:
„Implicarea BID oferă acces la noi oportunități pentru companiile românești și regionale, promovând inovația, crearea de locuri de muncă și o creștere sustenabilă. Cooperarea noastră întărește piața internă a Uniunii Europene și susține obiectivele climatei și ale competitivității.”

Și ministrul român de finanțe, Alexandru Nazare, a comentat această inițiativă, evidențiind importanța strategică a României în regiunea Europei Centrale și de Est:
„Prin aderarea Băncii de Investiții și Dezvoltare la Fondul de Inovare al Inițiativei celor Trei Mări cu o contribuție de 20 milioane euro, România reafirmă rolul său strategic în această parte a Europei. Aceasta reflectă prioritățile guvernului român în sprijinirea inovării, dezvoltării infrastructurii și convergenței economice regionale.”

Fondul de Inovare al 3SI vizează implicarea a până la nouă țări din regiune, cu o angajare combinată de 180 milioane euro din partea instituțiilor naționale pentru investiții în fonduri de equity privat, capital de risc și credite private.

Scopul ambițios este de a atrage un minim de 1 miliard euro capital nou, esențial pentru susținerea companiilor din Europa Centrală și de Est, o zonă în care accesul la finanțare a fost încă limitat comparativ cu alte părți ale Uniunii Europene. Astfel, fondul dorește să contribuie semnificativ la dezvoltarea durabilă, creșterea competitivității globale și adaptarea la tendințele economice actuale.

BID este singura bancă de dezvoltare pe deplin deținută de statul român, prin Ministerul Finanțelor, fiind creată la sfârșitul anului 2023 în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Sursă foto: LinkedIn / Banca de Investiții și Dezvoltare

Irina Marica, Romania Insider
irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.