Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Banca Națională a României majorează prognoza inflației pentru finalul lui 2025 la 9,6%

Redacția•15 noiembrie 2025
Banca Națională a României majorează prognoza inflației pentru finalul lui 2025 la 9,6%

Pe scurt

Banca Națională a României (BNR) și-a revizuit în sus prognoza inflației pentru sfârșitul anului 2025, ajustând-o de la 8,8% la 9,6%, conform declarațiilor guvernatorului Mugur Isărescu prezentate pe 14 noiembrie. De asemenea, instituția anticipează o inflație de 3,7% la finalul anului 2026, în creștere față de estimarea anterioară de 3%. Această revizuire a fost determinată în special de liberalizarea pieței de energie electrică și de majorarea taxelor indirecte în trimestrul trei, unde eliminarea plafoanelor la prețurile energiei a contribuit cu 2,3% la creșterea inflației, depășind impactul majorării TVA-ului. Aproape jumătate din inflație este cauzată de taxele indirecte, TVA, accize, precum și de prețurile la electricitate și gaze naturale. Mugur Isărescu a subliniat că contextul politic și social tensionat din România influențează majorarea prețurilor mai mult decât se anticipa în lunile de vară, dar a adăugat că inflația anuală are o traiectorie descrescătoare continuă, cu o ajustare semnificativă așteptată în trimestrul trei din 2026 și revenirea în intervalul țintă în primul trimestru din 2027. În ceea ce privește economia, guvernatorul a exprimat speranța evitării unei recesiuni, deși a recunoscut dificultățile generate de politica pro-ciclică și a anticipat o creștere economică modestă de aproximativ 1% pentru întregul an 2025, chiar dacă trimestrul al patrulea ar înregistra o scădere. Referitor la cursul de schimb, Isărescu a afirmat că euro nu va scădea sub nivelul de 5 lei, iar piața valutară rămâne stabilă. Totodată, a lăudat modul în care actualul guvern gestionează criza deficitului public și a exprimat scepticism față de o eventuală majorare a TVA, considerând-o o taxă regresivă ce ar afecta disproporționat categoriile sociale vulnerabile. Datele INS din octombrie 2025 relevă o rată anuală a inflației de 9,8%, cu creșteri de prețuri de 10,96% la bunurile non-alimentare, 10,52% la servicii și 7,57% pentru alimente, în timp ce BNR a decis menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5%, anticipând un deficit al cererii agregate ce va influența traiectoria de disinflație după septembrie 2026, când episodul inflației tranzitorii va dispărea. Această analiză evidențiază provocările majore cu care se confruntă economia României în perioada următoare, oferind totodată o perspectivă clară asupra măsurilor adoptate pentru stabilizarea prețurilor și menținerea echilibrului macroeconomic.

Banca Națională a României majorează prognoza inflației pentru finalul lui 2025 la 9,6%

Banca Națională a României majorează prognoza inflației pentru finalul lui 2025 la 9,6%

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în sus estimarea inflației pentru sfârșitul anului 2025, ajustând-o de la 8,8% la 9,6%. Totodată, instituția anticipează că inflația va fi de 3,7% la finele anului 2026, comparativ cu 3% în proiecția anterioară, conform datelor prezentate vineri, 14 noiembrie, de guvernatorul Mugur Isărescu.

Această creștere semnificativă a traiectoriei inflației, față de raportul anterior, este cauzată în principal de liberalizarea pieței energiei electrice și de majorarea taxelor indirecte în trimestrul al treilea, în special pe segmentul electricității. Eliminarea plafonului de preț la electricitate a contribuit la o urcare a inflației cu 2,3%, impact mult mai mare decât cel generat de creșterea TVA-ului.

Raportul BNR evidențiază că aproape jumătate din inflație este determinată de taxele indirecte, TVA, accize, precum și de prețurile la energie electrică și gaze naturale. „Ne aflăm într-un context politică și social tensionat în țară în acest moment, iar toate aceste discuții împing creșterile de prețuri peste nivelul anticipat în lunile de vară”, a declarat Mugur Isărescu cu ocazia prezentării Raportului trimestrial asupra inflației.

Cu toate acestea, guvernatorul a subliniat că „rata anuală a inflației calculate pe baza indicelui prețurilor de consum urmează o traiectorie aproape continuu descendentă, cu o corecție largă estimată pentru trimestrul trei al anului viitor”. Potrivit BNR, revenirea inflației în intervalul țintă este prevăzută pentru primul trimestru al anului 2027.

Referitor la evoluția economică în trimestrul al doilea, marcată de scădere, Mugur Isărescu s-a declarat optimist: „Sper să evităm o recesiune; nu este ușor când încerci o politică prociclică. Vorbesc din speranță și din experiența mea proprie. Nu cred că vom avea două trimestre consecutive de creștere negativă care să definească o recesiune. Dar chiar dacă s-ar întâmpla acest scenariu și am avea un trimestru patru negativ, în ansamblu pe anul acesta vom înregistra totuși o creștere de aproximativ 1%.”

În ceea ce privește cursul valutar, guvernatorul BNR a precizat că euro nu va scădea sub nivelul de 5 lei, menționând totodată că piața valutară rămâne stabilă.

Mugur Isărescu a lăudat în același timp modul în care actualul guvern gestionează criza deficitului public și a exclus posibilitatea unei creșteri a TVA. „Este o taxă regresivă care ar lovi dur straturile mai sărace ale populației. În doar trei luni de implementare a programului guvernamental, direcția este mai degrabă favorabilă în raport cu datele reale. Oamenii se uită la ceea ce a fost raportat, dar acele estimări nu au fost întotdeauna solide, fiind bazate pe un program bugetar oarecum îndepărtat de realitate”, a mai spus el.

Datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate pe 12 noiembrie, arată că rata anuală a inflației în România în octombrie 2025 a fost de 9,8%. Prețurile bunurilor nealimentare au crescut cu 10,96%, serviciile cu 10,52%, iar alimentele cu 7,57%.

În aceeași săptămână, Banca Centrală a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, anticipând o majorare a deficitului de cerere agregată cu impact asupra traiectoriei disinflației, în special după luna septembrie 2026, când episodul inflației tranzitorii va începe să cedeze.

Foto: Inquam Photos | Octav Ganea
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.