Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Banca Europeană de Investiții acordă un împrumut de 25 milioane EUR companiei Agricover pentru susținerea fermierilor români

Redacția16 decembrie 2025
Banca Europeană de Investiții acordă un împrumut de 25 milioane EUR companiei Agricover pentru susținerea fermierilor români

Pe scurt

Banca Europeană de Investiții (BEI) a acordat un împrumut de 25 de milioane de euro către Agricover Credit IFN SA, destinat sprijinirii fermierilor români, în special a microîntreprinderilor agricole din întreaga țară. Acest finanțare, parte a mandatului InvestEU, are scopul de a crește productivitatea și de a promova sustenabilitatea mediului în sectorul agricol, care reprezintă un pilon esențial al economiei României, angajând peste 20% din forța de muncă – cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană – și contribuind cu aproximativ 4% la PIB-ul național. Agricover Credit va direcționa aceste fonduri către ferme mici ce doresc să își modernizeze activitatea, să adopte tehnologii noi și să își sporească eficiența, beneficiarii putând fi producători de grâu, lactate sau de animale. După cum subliniază vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris, această finanțare oferă resurse vitale microîntreprinderilor și stimulează oportunitățile pentru tinerii fermieri, contribuind astfel la creșterea rezilienței și prosperității comune în sectorul agricol european. Directorul general al Agricover Credit, Serhan Hacisuleyman, evidențiază colaborarea continuă cu BEI, care a susținut deja transformarea multor ferme și reprezintă un pas important în depășirea provocărilor întâmpinate de microfermele românești. Agricover Credit, principalul creditor nebancar specializat exclusiv în agricultură în România, deservește fermierii din diverse subsectoare agricole, inclusiv culturile de câmp, zootehnie și producția lactată, iar pe lângă finanțare, va beneficia și de asistență consultativă din partea BEI prin InvestEU Advisory Hub pentru a promova incluziunea financiară și a întări portofoliul destinat micilor fermieri, consolidând astfel sprijinul pentru agricultura românească.

Banca Europeană de Investiții acordă un împrumut de 25 milioane EUR companiei Agricover pentru susținerea fermierilor români

Banca Europeană de Investiții acordă un împrumut de 25 milioane EUR către Agricover pentru sprijinirea fermierilor români

Fermierii români vor beneficia de o facilitate financiară importantă, ca urmare a unui împrumut în valoare de 25 milioane de euro acordat instituției Agricover Credit IFN SA de către Banca Europeană de Investiții (BEI). Finanțarea, derulată în cadrul mandatului InvestEU, este dedicată susținerii întreprinderilor agricole de mică dimensiune din întreaga țară, cu scopul de a spori productivitatea sectorului și de a promova practici sustenabile din punct de vedere ecologic.

Agricultura reprezintă un pilon esențial al economiei României, sector care angajează peste 20% din forța de muncă, cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană, și contribuie cu aproximativ 4% la Produsul Intern Brut național.

Conform înțelegerii, Agricover Credit va canaliza fondurile către ferme mici și mijlocii interesate să-și modernizeze activitatea, să implementeze tehnologii noi și să crească eficiența operațională. Printre potențialii beneficiari ai acestui credit se numără producători de cereale, lactate și crescători de animale.

Ioannis Tsakiris, vicepreședinte al BEI, a subliniat importanța acestui sprijin: „Acest finanțare facilitează accesul la resurse esențiale pentru microîntreprinderi și consolidează oportunitățile pentru tinerii fermieri într-un sector crucial pentru Europa. Investind în aceste domenii, contribuim la creșterea rezilienței și la promovarea prosperității comune.”

Serhan Hacisuleyman, Directorul General al Agricover Credit, a evidențiat că „parteneriatul cu BEI reprezintă un pas semnificativ înainte în sprijinirea întreprinderilor agricole mici din România și continuă o colaborare valoroasă, care a sprijinit transformarea numeroaselor ferme din țară.”

Agricover Credit este principalul creditor nebancar din România specializat exclusiv pe sectorul agricol, deservind fermieri din diverse ramuri, cum ar fi producția vegetală, zootehnia și sectorul lactatelor. Pe lângă finanțarea acordată, compania va beneficia și de suport consultativ din partea BEI prin InvestEU Advisory Hub, pentru a promova finanțarea incluzivă și pentru a consolida portofoliul destinat micilor agricultori.

Această inițiativă este așteptată să contribuie semnificativ la dezvoltarea unui sector agricol performant și sustenabil, sprijinind astfel atât economia națională, cât și comunitățile rurale din întreaga țară.


Foto: Ginasanders/Dreamstime.com
Irina Marica, Romania Insider
irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.