Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Banca de Stat CEC obține un împrumut de 25 milioane EUR de la Banca Europeană de Investiții pentru tranziția climatică

Redacția•21 decembrie 2025
Banca de Stat CEC obține un împrumut de 25 milioane EUR de la Banca Europeană de Investiții pentru tranziția climatică

Pe scurt

CEC Bank, una dintre cele mai importante bănci de stat din România, a obținut un împrumut de 25 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI), destinat finanțării proiectelor din sectorul public ce vizează dezvoltarea economică sustenabilă. Acest împrumut face parte din mecanismul ”Just Transition” al Pactului Verde European (EU Green Deal), care sprijină tranziția către o industrie mai verde în regiunile românești cu cele mai mari provocări socioeconomice legate de schimbările climatice. Fondurile vor fi alocate în special regiunilor cele mai afectate de tranziția climatică, având ca scop consolidarea rezilienței comunităților locale și pregătirea acestora pentru provocările viitoare, conform declarației vicepreședintelui BEI, Ioannis Tsakiris. Este primul împrumut intermediat prin sectorul public susținut prin pachetul dedicat InvestEU Advisory Hub, combinând astfel credite BEI cu granturi din partea Comisiei Europene pentru a sprijini proiectele ecologice și sustenabile în România. Această finanțare reprezintă un impuls esențial pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor și un pas strategic în sprijinirea tranziției climatice în țară.

Banca de Stat CEC obține un împrumut de 25 milioane EUR de la Banca Europeană de Investiții pentru tranziția climatică

CEC Bank obține un împrumut de 25 milioane euro de la BEI pentru susținerea tranziției climatice în România

CEC Bank, una dintre cele mai vechi bănci de stat din România, a semnat recent un acord de finanțare în valoare de 25 de milioane de euro cu Banca Europeană de Investiții (BEI). Această sumă, destinată proiectelor publice, va sprijini dezvoltarea durabilă în regiunile românești afectate de provocările socio-economice legate de tranziția către o economie verde.

O finanțare crucială pentru regiunile vulnerabile la schimbările climatice

Potrivit unui comunicat oficial emis de BEI, fondurile acordate CEC Bank vor fi direcționate către proiecte din sectorul public care promovează dezvoltarea economică durabilă, punând accent pe zonele din România în care tranziția către industrii ecologice este cel mai dificilă din punct de vedere socio-economic. Astfel, banii vor ajuta comunitățile locale să devină mai rezistente și mai bine pregătite să facă față provocărilor viitoare legate de schimbările climatice și de restructurarea economică impusă de noua realitate ecologică.

Ioannis Tsakiris, Vicepreședintele BEI, a subliniat importanța acestui demers afirmând: „Obiectivul nostru este să sprijinim inițiativele care oferă putere comunităților locale, ajutându-le să fie mai rezistente și pregătite pentru provocările de mâine.”

Prima finanțare intermediată din sectorul public susținută prin InvestEU Advisory Hub

Acest împrumut de 25 milioane de euro reprezintă o premieră, fiind primul credit intermediat în sectorul public acordat sub umbrela InvestEU Advisory Hub, un pachet dedicat proiectelor europene sustenabile. InvestEU este un instrument al Uniunii Europene conceput să mobilizeze investiții semnificative pentru a sprijini obiective de impact major, inclusiv combaterea schimbărilor climatice.

Prin colaborarea cu BEI, CEC Bank va facilita accesul autorităților publice locale și regionale la finanțări menite să accelereze tranziția energetică și să stimuleze economia verde în acele zone care resimt cel mai acut efectele schimbărilor climatice.

Mecanismul Tranziției Juste – suportul european pentru transformarea sustenabilă

Împrumutul face parte din cadrul unui mecanism mai amplu al Pactului Ecologic European (European Green Deal), cunoscut sub denumirea de „Just Transition Mechanism” – Mecanismul Tranziției Juste. Acest instrument strategic al UE combină fondu­r­i­le BEI cu granturi din partea Comisiei Europene, oferind astfel un pachet financiar mixt destinat în special autorităților publice din regiunile cele mai afectate de tranziția verde.

Mecanismul are ca scop minimizarea impactului socio-economic negativ în regiunile în care închiderea sau restructurarea industriilor tradiționale (precum cele pe bază de carbune sau energie poluantă) poate genera pierderi majore de locuri de muncă și dificultăți economice. Prin finanțarea CEC Bank, aceste zone vor putea investi în infrastructură prietenoasă cu mediul, tehnologii curate, precum și în proiecte sociale orientate spre incluziune și dezvoltare durabilă.

Impactul pentru România și comunitățile locale

Această investiție reflectă angajamentul concret al României de a se alinia obiectivelor europene privind neutralitatea climatică până în 2050. De asemenea, oferă posibilitatea de revitalizare economică prin crearea unor noi locuri de muncă în sectoare „verzi” și de susținere a infrastructurilor locale.

CEC Bank, prin intermediul acestui credit, va juca un rol-cheie în impulsionarea proiectelor regionale care pot avea un impact durabil pentru mediu, economie și societate. Aceasta este o oportunitate substanțială pentru autoritățile locale din zonele mai puțin dezvoltate să acceseze resurse semnificative, benefice pentru o dezvoltare incluzivă și sustenabilă.

Foto: Lcva/Dreamstime.com
Redactor: Iulian (iulian@romania-insider.com)

Articol redactat pentru a evidenția recentele inițiative și finanțări privind tranziția climatică în România, în contextul obiectivelor europene de mediu și dezvoltare durabilă.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.