Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Banca Centrală a României va opri publicarea cursului de schimb pentru leva bulgărească după adoptarea euro

Redacția•29 decembrie 2025
Banca Centrală a României va opri publicarea cursului de schimb pentru leva bulgărească după adoptarea euro

Pe scurt

Banca Națională a României (BNR) a anunțat că va opri publicarea cursului de schimb pentru leva bulgară în raport cu leul românesc începând cu 5 ianuarie 2026, ca urmare a adoptării oficiale a euro de către Bulgaria la 1 ianuarie 2026. Decizia survine faptului că leva bulgară (BGN) va fi înlocuită complet de moneda unică europeană, euro, ceea ce face inutilă continuarea publicării cursului de schimb pentru această monedă. Rata de conversie stabilită de Consiliul Uniunii Europene este de 1 euro = 1,95583 leva bulgărească. Bulgaria va deveni astfel al 21-lea stat membru al zonei euro, un pas considerat de oficialii europeni și bulgari un impuls important pentru consolidarea economiei țării și pentru întărirea direcției sale pro-europene. În contrast, România nu a stabilit încă o dată clară pentru adoptarea euro, iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat în august că țara a îndeplinit criteriile tehnice pentru intrarea în zona euro în perioada 2013–2015, însă a abandonat ulterior acest calendar din cauza neatingerii țintelor fiscale, sugerând că discuțiile privind adoptarea monedei unice ar putea fi reluate peste cinci până la șapte ani. Astfel, decizia BNR reflectă atât evoluțiile monetare din regiune, cât și parcursul distinct al României în procesul de integrare europeană monetară.

Banca Centrală a României va opri publicarea cursului de schimb pentru leva bulgărească după adoptarea euro

BNR va înceta să publice cursul de schimb al levului bulgar după adoptarea euro de către Bulgaria

Banca Națională a României (BNR) a anunțat că, începând cu data de 5 ianuarie 2026, nu va mai publica cursul de schimb al levului bulgar (BGN) față de leul românesc. Măsura intervine ca urmare a adoptării oficiale a monedei euro de către Bulgaria, programată pentru 1 ianuarie 2026, când această țară va deveni membră cu drepturi depline a zonei euro.

Într-un comunicat oficial, BNR a explicat că, odată cu introducerea euro ca monedă națională, levul bulgar nu va mai fi în circulație, ceea ce face inutilă publicarea cursului de schimb al acestei monede față de leu. Astfel, lista zilnică a cursurilor va fi ajustată, eliminând această pereche valutară.

Pentru referință, banca centrală a subliniat că rata oficială de conversie stabilită de Consiliul Uniunii Europene este de 1 euro = 1,95583 leva bulgari. Acest curs fix va sta la baza tranziției Bulgariei spre moneda europeană comună.

Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro, după ce autoritățile europene și cele bulgare au salutat această evoluție ca un pas important în consolidarea economiei bulgare și în întărirea parcursului său european, potrivit publicației The Guardian.

În ceea ce privește România, țara noastră nu și-a stabilit încă o dată clară pentru adoptarea monedei euro. În luna august a anului curent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România a îndeplinit criteriile tehnice necesare pentru aderarea la zona euro în perioada 2013-2015, însă acest obiectiv a fost amânat din cauza incapacității de a menține țintele fiscale. Totodată, oficialul a precizat că discuțiile privind adoptarea euro ar putea fi reluate în următorii cinci până la șapte ani, conform Digi24.

Această decizie a BNR reflectă realitățile economice și schimbările majore în sistemul valutar european, subliniind în același timp diferențele de parcurs ale celor două țări vecine în procesul de integrare europeană.

Irina Marica, romania-insider.com
(Sursa foto: Rochu2008 / Dreamstime.com)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.