Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Banca Centrală a României menține rata dobânzii la 6,5%, anticipând un deficit crescut al cererii agregate

Redacția•13 noiembrie 2025
Banca Centrală a României menține rata dobânzii la 6,5%, anticipând un deficit crescut al cererii agregate

Pe scurt

Banca Națională a României (BNR) a decis pe 12 noiembrie să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, conform așteptărilor consensuale, actualizând totodată prognoza inflației ce anticipează o extindere a deficitului cererii agregate, influențând traiectoria de disinflație mai ales după septembrie 2026, când episodul tranzitoriu al inflației se va atenua. Prognoza indică o scădere modestă și fluctuanta a ratei anuale a inflației în următoarele trei trimestre, însă la un nivel semnificativ mai ridicat față de proiecția anterioară, ca efect al eliminării plafonării prețurilor la electricitate de la 1 iulie și al majorărilor TVA și accizelor din august. Ulterior, în trimestrul trei din 2026, se așteaptă o corecție puternică în jos a indicatorului, odată cu diminuarea impactului șocurilor de ofertă, deși scăderea va fi mai lentă decât anticipat anterior și de la un nivel relativ mai ridicat, reintrând în primul trimestru din 2027 și menținându-se ușor în banda țintă până la finalul perioadei de prognoză, datorită presiunilor mai puternice de disinflație generate de deficitul cererii agregate ce urmează să se adâncească mai semnificativ față de proiecția precedentă, influențat de pachetele de măsuri fiscale și bugetare corective implementate din august 2025. În concordanță cu traiectoria anticipată a inflației, consensul indică posibilitatea unor reduceri ale ratei dobânzii în prima jumătate a anului viitor și o relaxare monetară substanțială pe tot parcursul anului 2026. Potrivit Erste Group, care a analizat decizia BNR, se estimează că rata dobânzii va scădea la 5,25% până la sfârșitul anului 2026, primul tăiat fiind posibil în mai, după evaluarea efectelor eliminării definitivă a plafonării prețurilor la gaze naturale și majorărilor la alimentele de bază. Comportamentul inflației rămâne factorul decisiv în acest proces, iar din perspectiva fiscală există premise pentru tăieri mai devreme în an, chiar din februarie, dacă încrederea în revenirea inflației în ținta stabilă va fi suficient de mare. Astfel, politica monetară a României este pregătită pentru ajustări prudente în contextul tendințelor macroeconomice, cu un ochi atent asupra evoluției prețurilor și măsurilor fiscale viitoare.

Banca Centrală a României menține rata dobânzii la 6,5%, anticipând un deficit crescut al cererii agregate

Banca Națională a României (BNR) a decis, pe 12 noiembrie, să păstreze rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5%, decizie ce s-a aliniat așteptărilor consensului pieței. Totodată, banca centrală a actualizat prognoza inflației, anticipând o amplificare a deficitului cererii agregate, ceea ce va influența evoluția procesului de desinflație, în special după septembrie 2026, când perioada de inflație tranzitorie este estimată a se reduce semnificativ.

Evoluția inflației în următoarele trimestre și după

Conform noii prognoze, rata anuală a inflației va înregistra o scădere moderată în următoarele trei trimestre, însă pe un parcurs fluctuant și cu valori considerabil mai ridicate comparativ cu proiecția anterioară. Aceasta se explică prin efectele tranzitorii neașteptat de mari generate de eliminarea plafonului prețului la energie electrică în iulie și de majorările de TVA și accize aplicate de la începutul lunii august.

În trimestrul al treilea al anului 2026, inflația este așteptată să înregistreze o corecție puternică în scădere, odată cu diminuarea impactului acestor șocuri din partea ofertei. Ulterior, deși procesul de scădere va continua, ritmul va fi mai lent decât cel anticipat anterior, pornind de la un nivel relativ mai ridicat. Prognoza indică o reîntoarcere a inflației în intervalul țintă în primul trimestru al anului 2027, cu o ușoară coborâre spre limita inferioară a acestui prag până la finalul orizontului de proiecție. Această tendință este susținută de presiunile desinflaționiste generate de un deficit al cererii aggregate în creștere.

Deficitul cererii agregate și măsuri fiscale

BNR estimează că deficitul cererii agregate se va lărgi într-un ritm mai accentuat comparativ cu proiecțiile anterioare. Această tendință reflectă efectele pachetelor de măsuri corective fiscale și bugetare care vor fi implementate începând cu august 2025. Măsurile vizează ajustări care să tempereze cererea internă, contribuind astfel la controlul inflației pe termen mediu.

Perspectivele dobânzii și anticipările pieței

Pe fundalul evoluției așteptate a inflației, analiștii și participanții la piață cred într-o eventuală reducere a ratei dobânzii în prima jumătate a anului viitor și într-o relaxare monetară semnificativă pe tot parcursul anului 2026.

Într-o notă de cercetare publicată în contextul deciziei BNR, Erste Group estimează că rata dobânzii de politică monetară ar putea ajunge la 5,25% la finele anului 2026. Banca centrală urmează să monitorizeze cu atenție efectele eliminării ultimelor plafoane la prețurile gazelor naturale și la adaosurile comerciale la produsele alimentare de bază înainte să decidă o eventuală reducere a dobânzii. Dacă aceste condiții se vor manifesta conform așteptărilor, prima diminuare a dobânzii ar putea apărea la ședința din luna mai.

Erste Group anticipă o relaxare de 125 puncte de bază începând cu luna mai, până la o rată a dobânzii de 5,25% la finalul anului viitor. Comportamentul inflației va rămâne factorul crucial în determinarea momentului și amploarei ajustărilor de politică monetară. În plus, presiunile fiscale sunt susceptibile să susțină reducerea dobânzii încă din prima parte a anului. În condițiile în care încrederea privind revenirea inflației în intervalul țintă va deveni suficient de mare, există șanse ca prima scădere a ratei să se înregistreze chiar din luna februarie.

Jurnalist: Iulian
Foto: Lcva / Dreamstime.com

Pentru mai multe detalii despre decizia BNR și proiecțiile economice, accesați articolul complet.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.