Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Autorizarea unei clădiri de 11 etaje lângă celebrul Cimitir Bellu din București stârnește controverse

Redacția•25 noiembrie 2025
Autorizarea unei clădiri de 11 etaje lângă celebrul Cimitir Bellu din București stârnește controverse

Pe scurt

Construirea unui imobil cu 11 etaje în imediata apropiere a celebrului Cimitir Bellu din București, autorizată în 2023 de Primăria Sector 4 condusă de Daniel Băluță, a stârnit un val de controverse în contextul alegerilor locale pentru primarul general al Capitalei. Proiectul, care prevede lucrări de construcție pe o perioadă de 24 de luni, implică o clădire parțial amplasată chiar pe terenul cimitirului, fapt evidențiat de Iliescu Cătălin Lucian, președintele Comisiei pentru Cultură și Probleme Religioase din Consiliul General al Municipiului București, care a criticat aprobarea acestuia bazată pe Planul Urbanistic Detaliat votat în 2023, derivat din Planul Urbanistic General din 2009. Acesta a denunțat proiectul ca fiind „legal discutabil și împotriva oricărei morale creștine”, mai ales că destinația inițială a fost pentru spații de birouri, schimbată ulterior în unități rezidențiale, amplasamentul fiind totodată într-o zonă de protecție a monumentului istoric, ceea ce ar fi necesitat aprobări suplimentare. Primăria Sector 4 a răspuns susținând că terenul, inițial proprietate a Ministerului Agriculturii, a fost transferat unei firme private în 2006, iar în 2016 au fost demolări pe parcelă, fără existenta vreunor morminte în zonă. Autoritatea locală a mai precizat că intervenția este legitimă, fiind bazată pe un Plan Urbanistic Zonal aprobat în 2009, iar refuzul autorizării ar fi constituit abuz în serviciu. Criticile opoziției, inclusiv din partea fostului ministru al Transporturilor Cătălin Drulă, urmăritor lui Băluță în sondaje, au denunțat „o construcție oribilă și odiosă din punct de vedere urbanistic, care pătrunde între morminte”, accentuând încărcătura simbolică și culturală a Cimitirului Bellu, loc de odihnă eternă pentru personalități marcante ale României. Astfel, acest conflict urbanistic și moral îmbină temele dezvoltării imobiliare cu respectul pentru patrimoniul cultural și tradițiile religioase, în pragul unui scrutin local important pentru București.

Autorizarea unei clădiri de 11 etaje lângă celebrul Cimitir Bellu din București stârnește controverse

Controverse privind autorizarea unui bloc cu 11 etaje lângă Cimitirul Bellu din București

Un imobil cu 11 etaje este în curs de ridicare în imediata apropiere a mormintelor din venerabilul Cimitir Bellu din București, iar acest proiect autorizat de Primăria Sectorului 4 în anul 2023 a stârnit valuri de controverse, mai ales în contextul apropierii alegerilor locale pentru funcția de primar general.

Primăria Sectorului 4, condusă de Daniel Băluță – candidat susținut de Partidul Social Democrat la fotoliul de primar general – a emis autorizația pentru această construcție. Inedit este faptul că o parte a clădirii va ocupa efectiv o porțiune care se întinde peste terenul cimitirului, conform informațiilor oferite de Oficiul de Știri.

Lucrările de construcție, planificate să dureze aproximativ 24 de luni, au demarat la începutul acestui an. Proiectul a fost făcut public de Iliescu Cătălin Lucian, președintele Comisiei pentru Cultură și Afaceri Religioase din cadrul Consiliului General al Municipiului București. Potrivit consilierului, aprobarea proiectului s-a bazat pe un Plan Urbanistic Detaliat (PUD) votat în 2023, care are la bază un Plan Urbanistic General (PUG) din 2009.

Iliescu a criticat vehement proiectul, considerând că poate fi pus sub semnul întrebării din punct de vedere legal și că încalcă orice formă de moralitate creștină. De asemenea, a remarcat că destinația inițială a clădirii era pentru spații de birouri, însă acum este înregistrată ca unitate locativă. Mai mult, terenul se află în zona de protecție a unui monument istoric, ceea ce, în opinia sa, ar fi impus obținerea unor avize suplimentare.

Ca răspuns, Primăria Sectorului 4 a explicat că terenul respectiv a aparținut inițial Ministerului Agriculturii, iar drepturile de proprietate au fost transferate unei companii comerciale în 2006. În 2016, pe acest teren au fost demolate mai multe construcții, iar autoritățile au subliniat că nu au existat vreodată morminte pe această parcelă.

De asemenea, reprezentanții primăriei au precizat că lucrările se desfășoară în baza unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2009. Astfel, dacă ar fi refuzat emiterea autorizației, ar fi fost vorba despre un abuz în serviciu, a adăugat sursa citată de publicația Libertatea.

Oponenții lui Daniel Băluță în cursa pentru primăria generală a capitalei au profitat de acest subiect pentru a-l critica dur pe candidatul PSD, prezentat în sondaje ca unul dintre favoriți.

„Observ că domnul Băluță, în Sectorul 4, a emis autorizația, iar un complex de locuințe se construiește literalmente peste mormintele din Cimitirul Bellu. Este ceva oribil, odios din punct de vedere urbanistic: o parcelă lungă, îngustă, care pătrunde printre morminte, efectiv”, a declarat Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor și candidat la Primăria București.

Cimitirul Bellu reprezintă un reper cultural important pe harta capitalei. Aici și-au găsit odihna veșnică personalități marcante precum scriitori, muzicieni, actori, oameni de știință sau lideri care au influențat istoria României. Mormintele lor sunt marcate fie de simple cruci de lemn, fie de adevărate opere artistice cu detalii impresionante.

Contact autor: radu@romania-insider.com
Foto: Iliescu Cătălin Lucian (Facebook)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.