Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Autoritățile române dispun arest preventiv de 30 de zile pentru mercenarul extrădat Horațiu Potra

Redacția24 noiembrie 2025
Autoritățile române dispun arest preventiv de 30 de zile pentru mercenarul extrădat Horațiu Potra

Pe scurt

Autoritățile române au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a mercenarului Horaţiu Potra, lider cu presupuse legături cu Rusia, după ce a fost extradit din Dubai. Potra, investigat pentru tentativa de acțiuni împotriva ordinii constituționale, încălcarea regimului armelor și munițiilor și a celui al materialelor explozive, va fi încarcerat împreună cu fiul și nepotul său până pe 19 decembrie, măsura putând fi contestată în termen de 48 de ore. Supranumit „Prigojin al României”, el a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la președinție Călin Georgescu și alți 20 de inculpați, acuzați de fapte grave menite să destabilizeze țara. Procurorii susțin că în decembrie 2024, Potra și Georgescu au planificat acțiuni violente cu caracter subversiv pentru a sabota manifestațiile pașnice după anularea alegerilor prezidențiale, iar mercenarul a organizat o grupare paramilitară de 21 de persoane care urmau să declanșeze proteste periculoase pentru siguranța națională, fiind împiedicați de controale polițienești la intrarea în București. Potra, care a fugit din țară dar a fost prins în Dubai și adus printr-o procedură rapidă, a lucrat anterior ca bodyguard pentru lideri africani și a coordonat unități armate în Republica Centrafricană și Congo, fiind considerat un intermediar cheie între rețele ultranaționaliste românești și interesele politice rusești. În octombrie, The Guardian a dezvăluit că operativi ruși cu legături la Kremlin au încercat să împiedice întoarcerea sa în România, subliniind gradul ridicat de implicare și risc al acestei anchete ce vizează ordinea democratică și securitatea națională. Acest caz spectaculos pune în lumină amenințările interne și externe cu care se confruntă România în contextul geopolitic actual.

Autoritățile române dispun arest preventiv de 30 de zile pentru mercenarul extrădat Horațiu Potra

Autoritățile române dispune arest preventiv pentru 30 de zile în cazul mercenarului Horațiu Potra, adus din Dubai

Horațiu Potra, cunoscut ca lider mercenar cu presupuse legături cu Rusia și care anterior fugise din țară, a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile, imediat după ce a fost extrădat din Dubai. El este cercetat sub acuzațiile de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, încălcarea regimului armelor și munițiilor, precum și încălcarea regimului materialelor explozive.

Aceeași măsură preventivă a fost dispusă și în cazul fiului și nepotului lui Potra. Cei trei vor rămâne în detenție până pe 19 decembrie, conform deciziei instanței. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 48 de ore, conform News.ro.

„Prigozhin al României”, trimis în judecată pentru destabilizarea statului

Horațiu Potra, supranumit adesea „Prigozhin al României” datorită presupuselor legături cu rețele ultra-naționaliste și interese rusești, va fi judecat împreună cu fostul candidat prezidențial Călin Georgescu și alți 20 de inculpați, fiind acuzați de fapte grave prin care au încercat destabilizarea țării.

Potrivit rechizitoriului, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit în condiții clandestine cu mercenarul Potra în localitatea Ciolpani, județul Ilfov. În cadrul acestei întâlniri, cei doi ar fi discutat un plan prin care Potra și un grup alcătuit din persoane cu pregătire militară din anturajul său urmau să desfășoare „acțiuni violente cu caracter subversiv” în scopul perturbării manifestațiilor pașnice desfășurate în urma anulării alegerilor prezidențiale din 2024.

Anchetatorii explică faptul că strategia viza, printr-un „contagiu emoțional și comportamental, combinat cu manipularea emoțiilor colective în contextul unei tensiuni sociale maxime”, schimbarea ordinii constituționale sau împiedicarea exercitării puterii de stat.

Grup paramilitar pregătit să declanșeze proteste violente

Procurorii mai susțin că Potra a reunit o grupare paramilitară formată din 21 de persoane, pe care a condus-o spre București pentru a genera proteste violente împotriva autorităților statului, provocând astfel pericol pentru securitatea națională. În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliția a instituit filtre de control în jurul capitalei pentru a împiedica accesul grupului în oraș cu autoturismele.

Sub presiunea anchetei, Potra a ales să fugă din țară, fiind prins ulterior în Dubai în luna septembrie. Acesta a acceptat să fie adus în România, facilitând astfel o procedură rapidă, chiar dacă România nu are un acord de extrădare cu Emiratele Arabe Unite. El a fost adus în țară joi, 20 noiembrie, însoțit de fiul și nepotul său.

Un trecut controversat și legături geopolitice

Înainte de aceste evenimente, Horațiu Potra a lucrat drept bodyguard pentru mai mulți lideri africani și, potrivit unor surse, a organizat desfășurarea de personal armat în Republica Centrafricană și Republica Democrată Congo. Mass-media românești l-au descris ca pe un intermediar important între rețele ultranaționaliste românești și interesele politice ale Rusiei.

În luna octombrie, The Guardian a publicat un reportaj conform căruia operativi ruși, cu legături la Kremlin, au încercat să împiedice revenirea lui Potra în România, văzându-l drept o amenințare pentru interesele lor.


Potrivit surselor oficiale, procesul va continua, iar autoritățile mențin atenția asupra acestui caz cu impact major asupra ordinii publice și a securității naționale.

Foto: Inquam Photos | George Călin

radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.