Știri naționale și internaționale

Autoritățile din Prahova se acuză reciproc în criza apei, președintele cere responsabilitate

Redacția•06 decembrie 2025

Pe scurt

Autoritățile din România, inclusiv Ministerul Mediului, Apele Române și Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ Prahova), se acuză reciproc pentru criza apei potabile care a lăsat peste 100.000 de persoane din județele Prahova și Dâmbovița, precum și școli și spitale, fără acces la apă curată. Această situație a început pe 5 noiembrie, când nivelul apei în barajul Paltinu a scăzut din cauza unor lucrări hidrotehnice planificate, iar ploaia a crescut turbiditatea și volumul sedimentelor, afectând calitatea apei brute și impunând întreruperea furnizării apei potabile în 12 localități din Prahova și una din Dâmbovița. Lipsa comunicării eficiente dintre instituții a fost identificată ca principala cauză a crizei. Ministerul Mediului susține că ESZ Prahova, responsabilă cu tratarea și distribuția apei, nu a raportat riscurile crescute de turbiditate și nu a activat surse alternative, încălcând obligațiile legale și contractuale. De partea cealaltă, directorul ESZ Prahova afirmă că ministrul mediului a exercitat presiuni pentru reluarea utilizării apei pentru scopuri casnice, ceea ce a fost contestat din motive de sănătate publică. Criza a fost intens politicizată, cu reproșuri și solicitări de demisie, iar președintele Nicușor Dan a atras atenția asupra consecințelor grave ale lipsei de anticipare și comunicare între instituții, subliniind necesitatea responsabilizării celor vinovați și a unui management bazat pe competență în administrația publică. Potrivit declarațiilor recente, reluarea furnizării apei către populație este așteptată pentru începutul săptămânii 7-8 decembrie, după finalizarea analizelor microbiologice, confirmând o criză care scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului românesc de gestionare a resurselor de apă și importanța unei colaborări instituționale eficiente pentru prevenirea unor asemenea situații pe viitor.

Autoritățile române se acuză reciproc în criza apei din Prahova, președintele insistă asupra responsabilității

În plină criză a apei potabile care a afectat peste 100.000 de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița, autoritățile române – Ministerul Mediului, Apele Române și Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ Prahova) – se învârt într-un cerc al acuzațiilor reciproce, întârziind găsirea unei soluții ferme pentru această situație critică ce a perturbat alimentarea cu apă a comunităților, școlilor și spitalelor din regiune.

Cum a început criza apei în Prahova?

Problemele au apărut în mod oficial în dimineața zilei de vineri, 5 noiembrie, când nivelul apei din rezerva Paltinu a scăzut în urma unor lucrări hidrotehnice planificate la baraj. Aceste intervenții au coincis cu ploi abundente ce au crescut turbidețea și cantitatea de sedimente în apa brută, afectând serios calitatea acesteia. Drept consecință, în 12 localități din Prahova și una din Dâmbovița s-a întrerupt complet alimentarea cu apă potabilă.

Specialiștii citați de Digi24 au confirmat că lipsa unei comunicări eficiente între instituțiile implicate a fost principalul catalizator al crizei, care a degenerat rapid într-un scandal politic și administrativ.

Acuzații reciproce între instituții

Ministerul Mediului a negat că ar fi fost informat sau că ar fi ignorat semnalele privind riscul întreruperii alimentării cu apă. Reprezentanții ministerului susțin că ESZ Prahova, instituția responsabilă cu tratarea și distribuția apei, nu a raportat la timp creșterea semnificativă a turbideții care putea duce la imposibilitatea procesării apei, și implicit, la oprirea livrării apei potabile.

Mai mult, oficialii ministerului au acuzat ESZ Prahova de neîndeplinirea unor obligații legale clare: menținerea unor rezerve minime de apă, informarea imediată privind orice limitare tehnologică, evaluarea impactului turbideții în procesul de tratare, alertarea ministerului și a autorităților locale în cazul unei eventuale întreruperi și activarea surselor alternative. „Niciuna dintre aceste obligații nu a fost respectată”, au declarat reprezentanții Ministerului Mediului.

De asemenea, decizia Comitetului Județean pentru Situații de Urgență din Prahova din 6 noiembrie nu avertiza asupra unui risc de întrerupere a alimentării ca urmare a lucrărilor la barajul Paltinu, ci doar menționa că dacă aceste intervenții nu erau făcute, ar fi existat risc de oprire a apei, a specificat instituția pentru News.ro.

Replici și presiuni politice în fața crizei

Bogdan Chițescu, directorul general al ESZ Prahova, a declarat pe 30 noiembrie că ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a exercitat presiuni pentru a permite consumul apei de uz casnic pentru igienă, dar că el și Direcția de Sănătate Publică s-au opus din motive sanitare. Totodată, Diana Buzoianu a fost criticată dur de către liderul PSD, Sorin Grindeanu, care a reproșat „haosul” creat în Prahova.

Președintele țării, Nicușor Dan, a intervenit în această polemică pe 3 decembrie, pe pagina sa de Facebook, afirmând că atacurile la adresa ministrului Mediului fac parte din campania electorală pentru alegerile locale din București programate pentru 7 decembrie. Cu toate acestea, Dan a recunoscut gravitatea situației și a subliniat cât de serioase pot fi consecințele lipsei de anticipare și comunicare între instituțiile statului.

Apel la responsabilitate și reformă administrativă

Președintele a anunțat lansarea unui control pentru clarificarea cauzelor exact ale crizei, iar cei vinovați urmează să răspundă. „Dincolo de această evaluare, numirile în funcții de conducere în instituțiile statului trebuie făcute exclusiv pe criterii de competență. Chiar dacă va fi un proces îndelungat, creșterea eficienței administrației publice este obligatorie pentru ca statul să-și poată îndeplini misiunea de a servi cetățenii”, a adăugat Dan.

Șeful statului a indicat spre Apele Române ca una dintre instituțiile responsabile, făcând o paralelă cu prăbușirea minei de sare de la Praid, o altă tragedie administrată de aceeași entitate.

Situația actuală: așteptarea apei potabile

La o săptămână de la declanșarea crizei, pe 4 decembrie, ESZ Prahova a anunțat că încă așteaptă rezultatele analizelor microbiologice ale apei, care vor sosi în aproximativ trei zile. Astfel, distribuirea apei potabile către populație este prevăzută să se reia abia în weekendul 7-8 decembrie, cu multe speranțe pentru o rezolvare permanentă.

Această criză a scos în evidență atât vulnerabilitățile infrastructurii de apă cât și necesitatea unor mecanisme clare de comunicare și responsabilizare în sectorul public, pentru ca astfel de situații să nu se repete și să nu afecteze viața a zeci de mii de persoane.

Foto credit: Departamentul pentru Situații de Urgență - Facebook
radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.