Știri naționale și internaționale

Austria reafirmă sprijinul pentru aderarea României la OECD în discuțiile liderilor despre provocările economice și de securitate

Redacția•06 decembrie 2025

Pe scurt

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, și cancelarului Austriei, Christian Stocker, s-au întâlnit la Viena pentru a discuta cooperarea economică, securitatea regională și parcursul României către aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Austria reafirmându-și sprijinul total pentru această inițiativă. În cadrul unei conferințe de presă comune, Stocker a subliniat relațiile bilaterale solide, evidențiind Austria ca al doilea cel mai mare investitor străin în România, cu peste 1.300 de companii austriece active pe piața românească și profituri reinvestite constant. Cancelarul a apreciat contribuția comunității românești din Austria, considerând-o un element esențial în legătura dintre cele două state. El a menționat provocările economice comune, în special prețurile ridicate la energie, și a evidențiat proiectul Neptun Deep, unde OMV Petrom are un rol major, ca pilon pentru securitatea energetică europeană. În plus, cei doi lideri au exprimat susținerea fermă pentru Ucraina, subliniind necesitatea implicării directe a Kievului în orice acord de pace și respingând impunerile externe. Stocker a insistat pe intensificarea cooperării în domeniul legislativ și reducerea birocrației pentru a spori competitivitatea economică, precum și pe necesitatea unor măsuri eficiente în combaterea schimbărilor climatice. El a mulțumit României pentru ajutorul oferit în protejarea frontierelor externe ale UE și combaterea migrației ilegale. Bolojan a evidențiat impactul pozitiv al companiilor austriece în România, oferind peste 100.000 de locuri de muncă și o valoare a schimburilor comerciale de circa 6 miliarde de euro, subliniind totodată potențialul neexploatat ce urmează a fi aprofundat prin colaborarea cu Stocker și mediile de afaceri. Prim-ministrul a accentuat rolul crucial al energiei în cooperarea bilaterală și nevoia de îmbunătățire a interconexiunilor regionale pentru un funcțional și eficient sistem energetic european, invitând la colaborarea strânsă pentru reducerea costurilor. De asemenea, a punctat oportunitățile de implicare comună în reconstrucția Ucrainei prin Strategia UE pentru Regiunea Dunării și a evidențiat cooperarea extinsă în educație, cultură, cercetare, inovare și formare profesională. Discuțiile au abordat și securitatea europeană, situația din Marea Neagră, necesitatea unui „pace justă” pentru Ucraina, precum și accelerarea extinderii UE prin negocierile cu Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest, fără a omite importanța finanțării adecvate pentru coeziune, agricultură și competitivitate în bugetul UE. Bolojan a lansat invitația cancelarului Stocker de a vizita Bucureștiul anul viitor pentru a continua dialogul, reafirmând astfel angajamentul comun pentru o cooperare consolidată și prosperă între România și Austria, cu impact pozitiv asupra regiunii și integrării europene.

Austria reafirmă sprijinul pentru aderarea României la OECD în contextul unor discuții pe teme economice și de securitate

Într-o rundă importantă de discuții desfășurată recent la Viena, premierul României, Ilie Bolojan, s-a întâlnit cu cancelarul austriac Christian Stocker pentru a aborda subiecte cruciale privind cooperarea economică bilaterală, securitatea regională și parcursul României către aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Austria și-a reafirmat susținerea totală pentru demersul României de a deveni membră a acestei organizații.

În cadrul unei conferințe de presă comune desfășurate joi, 4 decembrie, cancelarul Stocker a descris vizita premierului Bolojan drept un semnal puternic al „prieteniei și încrederii” ce stau la baza relațiilor româno-austriece. El a subliniat poziția Austriei drept al doilea cel mai important investitor străin din România, menționând că peste 1.300 de companii austriece activează în România și reinvestesc constant profitul obținut.

Stocker a evidențiat, de asemenea, contribuția comunității românești din Austria la economia și societatea locală, apreciind-o ca un „punct de legătură semnificativ” între cele două state.

„În contextul acestei cooperări economice solide, vreau să vă asigur, Ilie, că Austria sprijină ferm aderarea României la OECD și ne angajăm să continuăm și să extindem parteneriatul nostru”, a declarat oficialul austriac.

Provocări economice comune și cooperare energetică

Cancelarul a insistat pe dificultățile cu care se confruntă ambele țări, în special în ceea ce privește prețurile crescute la energie. În acest sens, el a evidențiat importanța unor soluții la nivel european, amintind de proiectul de gaze offshore Neptun Deep, în care compania OMV Petrom are un rol central, considerat vital pentru consolidarea securității energetice europene.

Pe linia securității regionale, Stocker a reiterat poziția comună a Vienei și Bucureștiului de susținere a Ucrainei, subliniind că orice acord de pace viitor trebuie să implice direct Kievul și să nu fie impus din exterior.

Modernizarea cadrului legislativ și combaterea schimbărilor climatice

„Este esențial să intensificăm colaborarea în domeniul birocratic pentru a îmbunătăți legislația și a elimina reglementările care ne dezavantajează în competiția economică. Companiile noastre trebuie să beneficieze de politici orientate spre creștere, nu spre îndeplinirea unor condiții inutile. Totodată, sunt necesare măsuri eficiente pentru combaterea schimbărilor climatice într-o lume globalizată”, a explicat Christian Stocker.

În plus, cancelarul și-a exprimat aprecierea față de contribuția României în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene și în combaterea migrației ilegale, fapt reflectat de scăderea semnificativă a numărului solicitanților de azil.

Perspective românești asupra cooperării bilaterale

Premierul Ilie Bolojan a salutat spiritul constructiv al conversațiilor, afirmând că întâlnirea a evidențiat hotărârea ambelor guverne de a impulsiona cooperarea politică și economică cu „un nou elan”.

El a menționat faptul că firmele austriece din România oferă peste 100.000 de locuri de muncă, iar schimburile comerciale au atins aproximativ 6 miliarde de euro în anul precedent. Deși investițiile și comerțul bilateral au crescut cu peste 60% în ultimul deceniu, Bolojan a subliniat existența unui „potențial semnificativ neexploatat”, pe care intenționează să-l exploreze împreună cu cancelarul Stocker prin dialoguri cu mediul de afaceri din ambele țări.

În ceea ce privește energia, premierul a punctat că acest sector reprezintă un pilon indispensabil al cooperării româno-austriece, cu companii austriece având un rol important. El a discutat cu cancelarul despre îmbunătățirea interconexiunilor regionale, pentru asigurarea unui piață europeană funcțională a energiei și găsirea unor soluții care să reducă impactul prețurilor ridicate actuale, pentru o piață mai eficientă. „Este un subiect de maximă importanță pentru România și apreciez deschiderea cu care cancelarul austriac și-a exprimat dorința de colaborare”, a adăugat Bolojan.

Proiecte comune și sprijin pentru comunitatea românească

Prim-ministrul a menționat, de asemenea, posibilitățile de implicare comună în eforturile de reconstrucție în Ucraina, prin intermediul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.

În plus, Bolojan a salutat susținerea Austriei pentru aderarea la OECD și a evidențiat colaborarea amplă în domeniile educației, culturii, cercetării și inovării, inclusiv extinderea parteneriatelor pentru formarea profesională.

El a remarcat și rolul important al comunității românești din Austria, actualmente a doua cea mai numeroasă comunitate de străini în această țară, definită drept un „stâlp” al relației bilaterale, pledând pentru o susținere mai consistentă a educației în limba română pentru românii din diaspora.

Securitate pe plan european și perspective regionale

Ceilor doi lideri le-a revenit și subiectul securității europene, discutând evoluțiile din zona Mării Negre, necesitatea asigurării unui „pace justă” pentru Ucraina și importanța accelerării extinderii Uniunii Europene, inclusiv deschiderea negocierilor cu Republica Moldova, avansarea cu Ucraina și țărilor din Balcanii de Vest. De asemenea, au analizat negocierile legate de următorul buget multianual al UE, insistând pe alocarea de fonduri adecvate pentru coeziune, agricultură și competitivitate.

Pentru a continua dialogul, Ilie Bolojan i-a adresat o invitație oficială cancelarului Christian Stocker de a vizita Bucureștiul în anul următor.

Autor: Irina Marica
Foto: Gov.ro

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.