Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

AUR și Partidul Social Democrat, preferințele principale ale românilor conform unui sondaj

Redacția•04 noiembrie 2025
AUR și Partidul Social Democrat, preferințele principale ale românilor conform unui sondaj

Pe scurt

Conform unui sondaj realizat de CURS și publicat pe 2 noiembrie, în România, partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ar fi preferat de aproximativ 35% dintre respondenți, devansând partidul aflat la guvernare, Partidul Social Democrat (PSD), care ar întruni 24% din voturi. Următoarele poziții în preferințe sunt ocupate de Partidul Național Liberal (PNL) cu 15% și de Uniunea Salvați România (USR) cu 10%, ambele făcând parte din actuala coaliție guvernamentală de centru. Alte formațiuni notabile sunt partidul de extremă dreapta Tineretul Ortodox (POT) cu 7%, precum și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și SOS România, fiecare cu câte 4%. Aceste rezultate aduc în prim-plan o situație politică tensionată, având în vedere că coaliția depinde de colaborarea PSD cu cele trei partide de centru-dreapta. În plus, sondajul arată că aproximativ 49% dintre cetățeni susțin într-o anumită măsură suspendarea primarului Nicușor Dan, în timp ce 41% se opun, iar 37% consideră că probele nu sunt suficiente pentru trimiterea în judecată a fostului candidat prezidențial Călin Georgescu, acuzat de tentativă de lovitură de stat sau propagandă legionară. Un aspect important relevat este că 75,2% dintre alegătorii AUR și 72,2% dintre cei ai POT susțin suspendarea, spre deosebire de sprijinul mai divizat în rândul votanților PSD (40,6%) și PNL (25,4%). Aceste date evidențiază o polarizare accentuată între electoratul de extremă dreapta și restul spectrului politic, reflectând o dinamică complexă a percepției politice actuale în România. Studiul CURS a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.036 de adulți, prin interviuri față în față, oferind astfel o imagine precisă asupra actualelor tendințe electorale și a clivajelor politice din societatea românească.

AUR și Partidul Social Democrat, preferințele principale ale românilor conform unui sondaj

AUR și PSD conduc preferințele electorale în România, arată un sondaj CURS

Un nou sondaj realizat de Centrul pentru Urbanism și Regionalism Sociologic (CURS), publicat duminică, 2 noiembrie 2025, indică faptul că peste o treime dintre români, aproximativ 35%, ar vota pentru Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid de opoziție cu orientare de extremă dreaptă. Pe locul al doilea se situează Partidul Social Democrat (PSD), aflat la guvernare, care ar primi 24% din sufragii.

În aceeași cercetare, celelalte două formațiuni politice care formează coaliția guvernamentală de centru, Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR), ocupă pozițiile trei și patru, cu procente de 15%, respectiv 10%. Tot în top, dar cu o cotă mai mică, se află Partidul Oamenilor Tineri (POT), un alt partid de extremă dreaptă, înregistrând 7% din intențiile de vot. La finalul clasamentului, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și partidul de extremă dreaptă SOS România ating câte 4% fiecare.

Implicații pentru coaliția de guvernare

Aceste rezultate ridică semne de întrebare serioase privind stabilitatea actualei coaliții guvernamentale, care depinde de colaborarea dintre PSD, principalul actor politic, și cele trei partide de centru-dreapta PNL, USR și UDMR. Ascensiunea AUR și a altor formațiuni de dreapta radicală reprezintă o provocare pentru structura actuală a puterii.

Opinia publică despre suspendarea primarului Nicușor Dan

Sondajul a inclus și întrebări legate de poziția populației față de posibilitatea suspendării primarului general al Capitalei, Nicușor Dan. Aproape jumătate dintre respondenți (49%) și-au exprimat acordul, cel puțin parțial, pentru suspendare, în timp ce 41% s-au pronunțat împotrivă.

În plus, 37% consideră că probele sunt insuficiente pentru a-l trimite în judecată pe Călin Georgescu, fost candidat prezidențial, în dosarul vizând acuzațiile de tentativă de lovitură de stat și propagandă legionară de extremă dreaptă.

CURS a subliniat că „rezultatele arată că o parte importantă a publicului nu are încă o opinie clară în privința cazului, exprimând incertitudine și prudență în evaluarea informațiilor legale și mediatice”.

Susținătorii partidelor față de suspendare

Analizând segmentarea alegătorilor, sondajul evidențiază o susținere majoritară în rândul votanților AUR (75,2%) și POT (72,2%) pentru suspendarea lui Nicușor Dan. Și o parte semnificativă dintre susținătorii PSD (40,6%) și PNL (25,4%) se declară în favoarea acestei măsuri.

Aceste date confirmă o aliniere clară a electoratului AUR și POT în tabăra pro-suspendare, în timp ce susținătorii PSD și PNL sunt mai divizați, reflectând o dinamică complicată a percepției politice actuale.

Metodologia sondajului CURS

Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ format din 1.036 de persoane adulte, prin interviuri față în față derulate la domiciliul respondenților. Această metodă conferă o imagine credibilă și detaliată asupra preferințelor politice și atitudinilor sociale ale românilor la momentul actual.

Sondajul CURS scoate în evidență o reconfigurare a opțiunilor politice în România, cu un avans surprinzător al partidelor de extremă dreaptă, care pune presiune pe stabilitatea coaliției guvernamentale și polarizează opinia publică în chestiuni-cheie precum suspendarea unui primar și procesele politice cu tentă gravă.

Foto: Inquam Photos | George Călin
Autor: Radu, radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.