Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Aukera obține finanțare de 60 milioane EUR pentru proiectul de stocare a energiei în baterii din România

Redacția•18 noiembrie 2025
Aukera obține finanțare de 60 milioane EUR pentru proiectul de stocare a energiei în baterii din România

Pe scurt

Aukera Energy, companie cu sediul la Bruxelles, a obținut o facilitate de împrumut în valoare de 60 de milioane de euro de la Kommunalkredit Austria AG pentru finanțarea construcției primului său sistem independent de stocare a energiei pe bază de baterii din România, un proiect major de 250 MW/500 MWh situat în județul Ialomița, considerat unul dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est, care va fi realizat în două faze, prima fază fiind deja în curs de construcție, cu finalizarea totală preconizată pentru mijlocul anului 2026. Aiden Yates, directorul de finanțe de proiect al Aukera, a subliniat faptul că proiectele BESS (Battery Energy Storage Systems) sunt esențiale pentru flexibilitatea și fiabilitatea sistemului energetic, echilibrarea cererii și ofertei, stabilizarea frecvenței rețelei și asigurarea unei alimentări constante cu energie, iar această finanțare marchează în același timp debutul operațiunilor Aukera în România, în cadrul unui portofoliu național care vizează 2 GW capacitate BESS. Arnaud de Laportaliere, senior transactor la Kommunalkredit, a evidențiat că acest proiect reprezintă un pas decisiv pentru creșterea rezilienței energetice a României. Kommunalkredit a acționat ca unic coordonator principal al finanțării, fiind susținut de consilieri financiari și juridici precum Akereos Capital, Clifford Chance Badea, Dentons și Rina Consulting. Fondată în 2021 de Pascal Emsens și Cătălin Breaban, Aukera se concentrează pe dezvoltarea, construcția și operarea de proiecte solare, eoliene și de stocare a energiei, având în prezent un portofoliu de peste 16 GW în Marea Britanie, Germania, Belgia, Italia și România, și lucrând la pre-construcția sau construcția a aproximativ 800 MW în regiunile sale principale, din care 450 MW reprezintă capacitatea bateriilor. Compania are sediul central la Bruxelles și birouri în Londra, Edinburgh, Berlin, Roma și București, consolidându-și astfel poziția de jucător cheie pe piața energetică europeană.

Aukera obține finanțare de 60 milioane EUR pentru proiectul de stocare a energiei în baterii din România

Aukera obține o facilitate de datorie de 60 milioane de euro pentru finanțarea unui proiect de stocare a energiei în baterii în România

Compania Aukera Energy, cu sediul în Bruxelles, a anunțat că a obținut o facilitate de finanțare în valoare de 60 milioane de euro de la Kommunalkredit Austria AG, destinația fondurilor fiind construcția primului său sistem independent de stocare a energiei în baterii (BESS) din România. Proiectul, amplasat în județul Ialomița, va avea o capacitate de 250 MW/500 MWh și este considerat unul dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est. Implementarea se va face în două etape.

Potrivit informațiilor oferite de companie, prima fază a construcției este deja în derulare, iar finalizarea completă a proiectului este estimată pentru mijlocul anului 2026.

Rolul esențial al proiectelor BESS în tranziția energetică

Aiden Yates, Directorul General pentru Finanțarea Proiectelor în cadrul Aukera, a subliniat importanța crescută a proiectelor de stocare a energiei în baterii în contextul schimbărilor rapide din mixul energetic. „Proiectele BESS devin din ce în ce mai esențiale pentru asigurarea flexibilității și fiabilității necesare echilibrării cererii și ofertei, stabilizarea frecvenței rețelei și menținerea unui flux constant de energie electrică. Această prima finanțare în România reunește expertiza noastră locală și internațională de top pentru a lansa primul proiect din portofoliul nostru românesc de instalații BESS, care va avea o capacitate totală de 2 GW,” a spus Yates.

La rândul său, Arnaud de Laportaliere, Senior Transactor în cadrul Kommunalkredit, a numit acest proiect un pas decisiv în consolidarea rezilienței energetice a României.

Parteneri cheie și structura finanțării

Kommunalkredit a îndeplinit rolul de Mandatar Principal pentru această facilitate de credit. Tranzacția a beneficiat de consultanță financiară din partea Akereos Capital, consiliere juridică pentru împrumutat a fost oferită de Clifford Chance Badea, pentru creditor de către Dentons, iar aspectele tehnice au fost evaluate de Rina Consulting.

Aukera – o prezență strategică în sectorul surselor regenerabile

Fondată în 2021 de doi experți în energie regenerabilă, Pascal Emsens și Cătălin Breaban, Aukera este specializată în dezvoltarea, construcția și operarea proiectelor de energie solară, eoliană și de stocare în baterii. Portofoliul companiei cuprinde în prezent proiecte ce însumează peste 16 GW, răspândite în Regatul Unit, Germania, Belgia, Italia și România.

În prezent, Aukera se află în faza de pre-construcție sau construcție pentru aproximativ 800 MW de proiecte, dintre care 450 MW reprezintă capacitate de stocare în baterii. Compania își are sediul central la Bruxelles și deține birouri în marile capitale europene: Londra, Edinburgh, Berlin, Roma și București.

România marchează astfel un avans important în dezvoltarea infrastructurii pentru stocarea energiei, element esențial în susținerea tranziției energetice și în creșterea securității energetice a țării.

(Foto: Malpetr/Dreamstime.com)
Irina Marica – romania-insider.com
irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.