Știri naționale și internaționale

Auchan România sprijină tranziția lanțului agroalimentar prin evenimentul Climate Supplier

Redacția•06 decembrie 2025

Pe scurt

Auchan România joacă un rol activ în tranziția către un model sustenabil al lanțului său de aprovizionare, în contextul în care sistemele agroalimentare sunt responsabile pentru aproape o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră. La cea de-a doua ediție a Climate Supplier Event, organizat în cadrul Climate Change Summit, Auchan a reunit peste 100 de producători și furnizori pentru a începe măsurarea emisiilor și a intensifica acțiunile de decarbonizare, sprijinind astfel reziliența și competitivitatea acestora. Prin programul Partners for Decarbonization, compania colaborează direct cu furnizorii pentru a dezvolta planuri de reducere a emisiilor, iar prin parteneriatul cu BRD – Groupe Société Générale, oferă acces la finanțări sustenabile adaptate activității fiecărei companii. Decarbonizarea este privită nu doar ca o preocupare de mediu, ci ca un motor de creștere economică ce optimizează procesele, reduce costurile operaționale și crește profitabilitatea. Pentru fermierii și procesatorii români, adoptarea practicilor sustenabile precum agricultura de precizie, sursele de energie regenerabilă și economia circulară transformă sustenabilitatea într-un avantaj competitiv pe piață, deschizând calea către finanțări strategice și consolidând poziția pe piață. O lanț alimentar pregătit pentru viitor implică asumarea de obiective clare de sustenabilitate de către toate verigile sale, folosirea tehnologiei și a datelor pentru performanță sporită și crearea unei rețele reziliente care să răspundă provocărilor climatice și cerințelor consumatorilor. Auchan România reafirmă angajamentul său de a construi un model românesc de aprovizionare responsabilă, generând un impact pozitiv asupra naturii, comunităților și creșterii economice, prin proiecte și parteneriate dedicate pentru o tranziție sustenabilă la nivelul întregului lanț agroalimentar.

Decarbonizarea, noul motor al competitivității economice – Auchan România accelerează tranziția lanțului agroalimentar prin Climate Supplier Event

Într-un context în care sistemele agroalimentare sunt responsabile pentru aproape o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră, Auchan România își asumă un rol activ în transformarea lanțului său de aprovizionare către un model mai sustenabil. În cadrul celei de-a doua ediții a Climate Supplier Event, organizată sub egida Climate Change Summit, compania a reunit peste 100 de producători și furnizori pentru a începe măsurarea emisiilor de carbon și a intensifica acțiunile de decarbonizare, în scopul creșterii rezilienței și competitivității acestora. Am discutat cu Corina Dospinoiu-Imre, Directorul de Sustenabilitate al Auchan România, despre importanța acestui demers, pașii concreți făcuți și despre ce înseamnă un lanț alimentar pregătit pentru viitor.

De ce ați ales să organizați o nouă ediție a Climate Supplier Event și care au fost obiectivele principale?

Corina Dospinoiu-Imre: Am considerat că acesta este momentul oportun pentru a intensifica colaborarea cu furnizorii noștri. Scopul principal al acestei ediții a fost de a crea un cadru de dialog în care să identificăm oportunitățile de optimizare a proceselor de business, beneficiile economice ce pot fi obținute și modul în care putem măsura împreună amprenta de carbon. De asemenea, ne-am propus să sprijinim partenerii noștri să adopte practici sustenabile prin programe de educație și finanțare. Prin reunirea celor peste 100 de furnizori la Climate Supplier Event, aspirăm la o transformare la nivelul întregului lanț de aprovizionare, cu impact direct în reducerea cantitativă a emisiilor de carbon în perioada următoare.

De ce este acest eveniment important nu doar pentru furnizorii Auchan, ci pentru întreaga industrie agroalimentară din România?

Corina Dospinoiu-Imre: Climate Supplier Event are relevanță și pentru întregul sector agroalimentar, nu doar pentru furnizorii Auchan, deoarece lanțurile alimentare funcționează ca un sistem interconectat. Dacă doar un retailer sau câțiva producători acționează, impactul rămâne limitat. Agricultura, procesarea, logistica și ambalarea sunt componente care generează emisii, costuri și influențează competitivitatea. Din acest motiv, evenimentul nostru se concentrează pe modul în care sectorul în ansamblu poate deveni mai eficient, mai rezistent la schimbările climatice și mai responsabil din punct de vedere ecologic.

Cum sprijină Auchan furnizorii locali în tranziția către modele de business sustenabile?

Corina Dospinoiu-Imre: Am lansat programul Partners for Decarbonization, prin care colaborăm direct cu furnizorii noștri pentru a măsura emisiile și a elabora planuri concrete de reducere. În plus, în premieră, printr-un parteneriat cu BRD – Groupe Société Générale, furnizorii Auchan beneficiază de o gamă extinsă de soluții financiare sustenabile, adaptate specificului activității lor. Accesând aceste instrumente, companiile pot reduce rapid costurile operaționale legate de energie, logistică sau resurse, consolidându-și astfel competitivitatea și capacitatea de a gestiona riscurile climatice. O abordare responsabilă le crește credibilitatea și facilitează accesul la finanțări ce impun criterii clare de sustenabilitate.

În paralel, în cadrul evenimentului am organizat un workshop în care furnizorii au ales mai multe pârghii pentru optimizarea propriilor afaceri, cu rezultate directe în reducerea emisiilor și a costurilor. În perioada imediat următoare, ne propunem să stabilim angajamente contractuale privind măsurarea emisiilor, crearea planurilor de decarbonizare și monitorizarea progresului. Prioritatea noastră este să continuăm să identificăm soluții care să sprijine partenerii în această provocare.

De ce considerați că decarbonizarea este, pe lângă o chestiune de mediu, și una de competitivitate economică?

Corina Dospinoiu-Imre: Reducerea emisiilor nu reprezintă doar o cheltuială, ci și un instrument de creștere a eficienței. De exemplu, optimizarea lanțului logistic, reducerea risipei alimentare, îmbunătățirea eficienței energetice sau minimizarea ambalajelor se traduc într-un impact direct asupra costurilor, sporind profitabilitatea. Toate aceste măsuri contribuie, de asemenea, și la diminuarea emisiilor de carbon. Astfel, decarbonizarea devine un motor al creșterii economice și nu doar o obligație ecologică.

Cum pot fermierii și procesatorii români să transforme sustenabilitatea într-un avantaj real pe piață?

Corina Dospinoiu-Imre: Sustenabilitatea devine un avantaj competitiv autentic prin optimizarea riguroasă a resurselor, ceea ce conduce la reducerea semnificativă a costurilor operaționale. Practici precum agricultura de precizie, care optimizează utilizarea apei, fertilizanților și pesticidelor, sau integrarea surselor regenerabile (solar, biomasă) în ferme și unități de procesare minimizează atât amprenta de carbon, cât și cheltuielile. O gestionare eficientă a apei și a deșeurilor contribuie de asemenea la scăderea costurilor pe termen lung, transformând investițiile sustenabile în economii consistente.

Mai mult, aplicarea principiilor economiei circulare permite valorificarea inteligentă a subproduselor agricole și a deșeurilor din procesare, transformându-le în noi surse de venit – precum compost sau biogaz – și reducând costurile de eliminare. Această abordare minimizează risipa și creează oportunități de diferențiere pe piață, adăugând valoare întregului ciclu de producție și răspunzând cererii tot mai mari pentru produse și procese responsabile.

Eforturile sustenabile facilitează și accesul la finanțări strategice esențiale. Companiile cu profil puternic de sustenabilitate, care integrează criteriile ESG (Environmental, Social, Governance), devin atractive pentru investitori, beneficiind astfel de un acces mai facil la fonduri europene și finanțări bancare în condiții avantajoase față de cele care nu prioritizează sustenabilitatea.

Ce înseamnă, în opinia dumneavoastră, un lanț alimentar pregătit pentru viitor?

Corina Dospinoiu-Imre: Pentru noi, un lanț alimentar pregătit pentru viitor este unul în care toate verigile – de la fermier, procesator, retailer și până la logistică – își asumă obiective clare de sustenabilitate, folosesc tehnologie și date pentru a-și îmbunătăți performanța și creează valoare comună pentru consumatorul final. Ne dorim să construim un ecosistem solid, capabil să-și diminueze riscurile diverse – de la provocări climatice la fluctuații ale prețurilor la energie și materii prime – prin transformarea modelelor de business.

Visez la un lanț în care risipa și consumul excesiv de energie să fie reduse, transporturile optimizate, iar calitatea și reziliența să devină norme de bază. Astfel, vom fi pregătiți nu doar pentru provocările climatice, ci și pentru cerințele tot mai exigente ale consumatorilor și piețelor globale.

Prin proiecte ca Climate Supplier Event și parteneriate dedicate, Auchan România încurajează integrarea principiilor de sustenabilitate în întregul lanț de aprovizionare, ca parte a unui efort comun de tranziție responsabilă. În acest sens, compania reafirmă ambiția de a construi un model românesc de aprovizionare responsabilă, capabil să genereze un impact pozitiv pentru natură și comunități, susținând în același timp dezvoltarea economică.

Interviu realizat de Romania Insider pentru Auchan România.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.