Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Artesana din România investește 8-10 milioane euro într-o nouă fabrică de brânzeturi

Redacția•11 decembrie 2025
Artesana din România investește 8-10 milioane euro într-o nouă fabrică de brânzeturi

Pe scurt

Producătorul român de lactate Artesana va începe în 2025 construcția unei noi fabrici specializate în produse din brânzeturi, o investiție estimată între 8 și 10 milioane de euro, cu planuri de producție care vor debuta în 2027, conform Mediafax.ro. Compania anticipează încheierea acestui an cu o cifră de afaceri puțin peste 15 milioane de euro, iar CEO-ul Sergiu Multescu estimează o creștere a cifrei de afaceri la 75 de milioane de lei (aproximativ 15 milioane de euro) în 2025, ceea ce reprezintă un avans de circa 39% față de anul curent. În plus, Artesana și-a propus o majorare suplimentară de 40% în 2026, vizând depășirea pragului de 100 de milioane de lei (peste 20 milioane euro), în contextul extinderii gamei de produse și a capacității de producție. Noua fabrică, care va fi a treia unitate a companiei, se va concentra pe specialități de brânzeturi, inclusiv sortimente tradiționale italienești precum mozzarella, terenul pentru construcție fiind deja achiziționat, iar lucrările urmând să înceapă în prima jumătate a anului viitor pentru a fi finalizate până la mijlocul lui 2027. Această investiție strategică își propune să răspundă cererii crescânde pentru produse lactate premium pe piețele regionale și să sprijine extinderea exporturilor, în timp ce menține standardele artizanale ce definesc brandul Artesana. De asemenea, noua unitate va permite diversificarea portofoliului și va răspunde interesului tot mai mare al consumatorilor pentru brânzeturi de specialitate, parte integrantă a planului companiei de a scala producția și de a consolida prezența națională și internațională pe piața lactatelor.

Artesana din România investește 8-10 milioane euro într-o nouă fabrică de brânzeturi

Producătorul român de lactate Artesana a anunțat intenția de a demara construcția unei noi fabrici în anul 2025, un proiect estimat la o investiție cuprinsă între 8 și 10 milioane de euro. Fabrica nouă va fi dedicată în exclusivitate producției de produse lactate din gama brânzeturilor, iar începutul activității este planificat pentru anul 2027, conform unui raport Mediafax.

Creștere semnificativă a cifrei de afaceri

Potrivit directorului general al companiei, Sergiu Multescu, se estimează că până la finalul acestui an veniturile Artesana vor depăși ușor pragul de 15 milioane de euro. Pentru anul 2025, conducerea companiei anticipează o cifră de afaceri de aproximativ 75 milioane de lei (echivalentul a 15 milioane de euro), ceea ce înseamnă o creștere de aproape 39% față de anul în curs.

Pentru anul 2026, estimările sunt și mai optimiste, compania urmărind o majorare cu aproape 40% a cifrei de afaceri, cu ținta de a depăși pragul de 100 milioane de lei (peste 20 milioane de euro). Această creștere va fi susținută prin extinderea gamei de produse și a capacității de producție.

A treia fabrică, specializată în brânzeturi

Noua unitate de producție va reprezenta cea de-a treia fabrică a Artesana și va avea în centru specializarea pe brânzeturi. Multescu a menționat că lucrările de construcție sunt programate să înceapă în prima jumătate a anului 2025, planificându-se finalizarea în vara lui 2027. „Acesta este cel mai important proiect investițional de până acum pentru companie: construcția celei de-a treia fabrici Artesana, dedicată în special brânzeturilor fine,” a adăugat el.

Terenul necesar pentru acest obiectiv a fost deja achiziționat, iar investiția vizează și introducerea pe piață a unor sortimente tradiționale italiene, cum ar fi mozzarella. Extinderea capacității de producție va sprijini și creșterea exporturilor, în contextul în care cererea pentru produse lactate premium este în creștere pe piețele regionale.

Diversificarea portofoliului și menținerea calității artizanale

În ultimii ani, Artesana a extins distribuția la nivel național, iar noua fabrică va oferi oportunitatea de a diversifica portofoliul de produse pentru a răspunde cererii tot mai mari a consumatorilor pentru brânzeturi speciale. Directorul general a subliniat că proiectul face parte dintr-o strategie amplă prin care compania urmărește să-și crească capacitatea de producție, menținând totodată standardele artizanale ce definesc brandul.

De asemenea, compania lucrează în prezent la planificarea detaliată a fazei de construcție, urmând să demareze efectiv lucrările în primăvara anului 2025, după finalizarea tuturor avizelor tehnice necesare.

Prin această investiție, Artesana reafirmă angajamentul său față de extinderea sustenabilă și accesul consumatorilor la produse lactate de calitate superioară, contribuind în același timp la dezvoltarea industriei locale și la creșterea prezenței pe piețele internaționale.

Foto: Artesana
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.