Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Art Safari se mută în Piața Amzei din București în 2026

Redacția•15 decembrie 2025
Art Safari se mută în Piața Amzei din București în 2026

Pe scurt

Art Safari se mută în 2026 în Piața Amzei din centrul Bucureștiului, unde va funcționa sub noul format intitulat Art Safari New Museum, după mai bine de un deceniu de expoziții pop-up organizate în clădiri istorice din capitală. După 12 ani, 17 ediții și peste un milion de vizitatori, această platformă expozițională se va muta într-un spațiu permanent de aproximativ 4.500 mp, conform anunțului oficial. Sezonul inaugural de expoziții în noua locație va debuta pe 26 martie 2026, cu biletele deja puse în vânzare și o reducere de 50% pentru rezervările anticipate disponibile până pe 25 martie. Programul anului 2026 va cuprinde două sezoane expoziționale și va marca 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși printr-o expoziție omagială realizată pe baza cercetărilor istoricului de artă Doina Lemny. Alte expoziții importante vor aborda personalități marcante precum poetul Mihai Eminescu, pictorul Nicolae Vermont, dirijorul Sergiu Celibidache, dar și teme contemporane, inclusiv cultura pop și lucrări ale artistului Felix Aftene. Ioana Ciocan, Managing Partner Art Safari, a subliniat că, după ce a trecut prin diverse locații simbolice din București (Piața George Enescu, Garajul Ciclop, Palatul Dacia-România, Galeriile Kretzulescu, Palatul Oscar Maugsch și Victoria Tower), Art Safari a evoluat de la un pavilion temporar de 10 zile la un muzeu al expozițiilor temporare deschis pe tot parcursul anului. Sprijinit de Primăria Sectorului 1, noul sediu din Piața Amzei va combina patrimoniul cu arta contemporană, punând în valoare colecții muzeale și private, însoțite de scenografii speciale. Pe lângă expoziții, programul va include tururi ghidate, inițiative educaționale și evenimente publice, precum ateliere și experiențe tematice muzeale, oferind astfel o platformă culturală dinamică și accesibilă pentru un public larg. Această mutare reprezintă un pas important în consolidarea peisajului cultural bucureștean și în extinderea impactului Art Safari în România.

Art Safari se mută în Piața Amzei din București în 2026

Art Safari se mută în Piața Amzei din București începând cu 2026

După mai bine de un deceniu de expoziții temporare găzduite în clădiri istorice din capitală, platforma de artă contemporană Art Safari anunță mutarea sa într-un spațiu permanent, situat în centrul Bucureștiului, în Piața Amzei. Această schimbare majoră va avea loc în 2026, când Art Safari își va relansa activitatea sub un nou concept intitulat Art Safari New Museum.

Până acum, în cei 12 ani de existență și 17 ediții organizate, Art Safari a atras peste un milion de vizitatori, devenind un punct de reper în peisajul cultural al capitalei. Noua locație va cuprinde un spațiu generos de aproximativ 4.500 de metri pătrați, permițând astfel o mai bună organizare a expozițiilor și o experiență extinsă pentru public.

Inaugurarea noului muzeu și programul din 2026

Prima serie de expoziții în noul sediu va debuta pe 26 martie 2026, iar biletele sunt deja disponibile pentru public, cu o reducere de 50% pentru rezervările făcute până pe 25 martie. Anul viitor, programul va cuprinde două sezoane expoziționale și va celebra 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși printr-o expoziție dedicată, realizată pe baza cercetărilor doamnei Doina Lemny, cunoscută istoric de artă.

Pe lângă omagiul adus lui Brâncuși, expozițiile vor prezenta figuri emblematice ale culturii românești precum poetul Mihai Eminescu, pictorul Nicolae Vermont și dirijorul Sergiu Celibidache. De asemenea, o atenție importantă va fi acordată și temelor contemporane, inclusiv culturii pop și creațiilor artistului Felix Aftene.

O istorie presărată cu repere culturale în București

Ioana Ciocan, managing partner Art Safari, a evocaat diversele locații în care au avut loc precedentele expoziții: Piața George Enescu, Garajul Ciclop, Palatul Dacia-România, Galeriile Kretzulescu, Palatul Oscar Maugsch din Piața Universității și Victoria Tower de pe Calea Victoriei. Toate aceste spații au fost deschise publicului și au devenit puncte importante de întâlnire culturală, purtând amprenta Art Safari.

„De la un pavilion efemer de artă, organizat pe circa 10 zile, am evoluat într-un muzeu al expozițiilor temporare, deschis pe tot parcursul anului”, a subliniat Ioana Ciocan. Tot ea a adăugat: „Având în vedere creșterea Art Safari, ne mutăm începând cu 2026 în Piața Amzei, cu sprijinul Primăriei Sectorului 1.”

O experiență culturală diversificată

Primul sezon expozițional în noul spațiu, ce se va desfășura între 26 martie și 19 iulie 2026, va integra armonios patrimoniul clasic cu arta contemporană. Expozițiile vor expune lucrări din colecții muzeale și private, susținute de o scenografie specială care promite să reinterpreteze spațiul și să aducă o nouă dimensiune vizitatorilor.

Pentru a îmbogăți experiența publicului, programul noului muzeu va include tururi ghidate, inițiative educaționale și o serie de evenimente deschise, cum ar fi ateliere creative și activități tematice menite să stimuleze interacțiunea cu arta.

Această mutare marchează un pas important în dezvoltarea scenei culturale bucureștene, consolidând Art Safari ca o instituție de referință în promovarea artei contemporane și a patrimoniului artistic național.

Irina Mărică
irina.marica@romania-insider.com

Foto: Organizatorii Art Safari

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.