Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Aproape 41% dintre români locuiesc în locuințe supraaglomerate în 2024

Redacția•23 decembrie 2025
Aproape 41% dintre români locuiesc în locuințe supraaglomerate în 2024

Pe scurt

Conform datelor Eurostat din 2024, aproape 41% dintre români au trăit în locuințe supraaglomerate, România situându-se astfel printre cele cinci țări din Uniunea Europeană cu cel mai ridicat procentaj al persoanelor care raportează condiții de supraaglomerare, alături de Letonia (39,3%), Bulgaria (33,8%), Polonia (33,7%) și Croația (31,7%). La nivelul UE, doar 16,9% din populație locuia în case supraaglomerate, ceea ce reprezintă o ușoară scădere față de 18,1% în 2014. Pe de altă parte, cele mai mici rate de supraaglomerare s-au înregistrat în Cipru (2,4%), Malta (4,4%) și Olanda (4,6%). Indicatorul de supraaglomerare reflectă procentul populației care locuiește într-o locuință cu un număr insuficient de camere, raportat la mărimea gospodăriei, componența familială și vârstele celor care o ocupă, evidențiind astfel o problemă semnificativă privind calitatea și dimensiunea locuințelor din România comparativ cu media europeană. Acest fenomen are implicații importante asupra nivelului de trai și bunăstării populației, fiind o temă centrală în discuțiile despre politica locativă și dezvoltarea durabilă în țară.

Aproape 41% dintre români locuiesc în locuințe supraaglomerate în 2024

Eurostat: Aproape 41% dintre români au locuit în locuințe supraaglomerate în 2024

Potrivit datelor furnizate anul trecut de Eurostat, biroul european de statistică, aproximativ 40,7% dintre românii din țară au trăit în locuințe supraaglomerate în 2024. Acest procent situează România printre cele cinci state membre UE cu cea mai ridicată rată a supraaglomerării, alături de Letonia (39,3%), Bulgaria (33,8%), Polonia (33,7%) și Croația (31,7%).

Situația supraaglomerării în România și în UE

Supraaglomerarea locuințelor este definită de Eurostat prin procentul populației care trăiește în gospodării unde numărul camerelor disponibile este insuficient raportat la dimensiunea familiei, compoziția acesteia și vârsta membrilor săi. Această măsură evaluează astfel gradul în care spațiul locativ satisface nevoile unei familii.

La nivelul întregii Uniuni Europene, în 2024, 16,9% din populație locuia în astfel de condiții, în scădere ușoară față de 18,1% în 2014. Această tendință arată o îmbunătățire generală, dar diferențele între statele membre persistă.

Pe de altă parte, cele mai mici rate ale supraaglomerării au fost înregistrate în Cipru (2,4%), Malta (4,4%) și Țările de Jos (4,6%), țări cu un nivel mai ridicat de trai și politici de locuire eficiente.

Context social și implicații

Raportul Eurostat evidențiază astfel probleme majore în ceea ce privește condițiile locative din România. Faptul că aproape patru din zece persoane trăiesc în spații supraaglomerate poate reflecta atât nivelul economic, cât și deficiențele în domeniul infrastructurii locative.

Supraaglomerarea poate avea multiple efecte negative: de la impactul asupra sănătății mintale și fizice, la dificultăți în accesul la educație și dezvoltare personală, mai ales în rândul copiilor și tinerilor. De asemenea, aceste condiții pot agrava inegalitățile sociale și riscul de marginalizare.

Comparativ cu alte state membre UE

În comparație cu România, țările din Europa de Vest și sudică beneficiază de o infrastructură locativă mai bine dezvoltată, ceea ce explică diferențele considerabile în ratele supraaglomerării. Această diferență accentuează nevoia unor politici coerente și investiții substanțiale în domeniul locativ pentru a îmbunătăți condițiile de trai.

Concluzii și perspective

Datele Eurostat din 2024 duc în prim-plan o problemă structurală profundă în România, care necesită intervenții rapide și eficiente din partea autorităților centrale și locale. Reducerea supraaglomerării nu doar că îmbunătățește calitatea vieții, dar contribuie la sănătatea și bunăstarea generală a populației.

Pentru a aborda această provocare, este nevoie de strategii integrate care să includă construcția de locuințe accesibile, modernizarea celor existente și politici sociale care să susțină familiile vulnerabile. Numai printr-un efort susținut poate fi atinsă o reducere substanțială a numărului de persoane afectate de supraaglomerare în următorii ani.

Pentru mai multe informații, puteți contacta Simona la simona@romania-insider.com
Foto sursă: Vlad Ispas/Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.