Știri naționale și internaționale

Angajații din România, printre ultimii din lume în utilizarea inteligenței artificiale, arată un raport

Redacția•08 decembrie 2025

Pe scurt

Potrivit raportului PwC Workforce Hopes and Fears Survey 2025, doar aproximativ 44% dintre angajații din România au folosit inteligența artificială (AI) în ultimul an, fiind printre cei mai puțin implicați la nivel global, comparativ cu media de 57% în cele 48 de țări analizate. Lideri în utilizarea AI sunt India și Vietnam cu 84%, urmați de China cu 78%, în timp ce Japonia și Ungaria se află la coadă, sub 40%. Datele arată o diferență notabilă în funcție de pozițiile ocupate: 64% dintre directorii executivi și 59% dintre manageri folosesc AI, față de doar 35% dintre angajații fără poziții manageriale. De asemenea, utilizarea variază între generații, 57% dintre angajații din Generația Z utilizând AI, comparativ cu 44% dintre millennials și 35% dintre Generația X. În plus, utilizarea zilnică a tehnologiilor AI în România este printre cele mai scăzute, doar circa 6% folosind instrumente de AI generativ zilnic (față de 14% global), iar numai 2% utilizând agenți AI zilnic, comparativ cu 6% la nivel mondial. Angajații români sunt mai puțin entuziasmați de impactul AI asupra muncii lor, doar o treime exprimând acest lucru, sub media globală de 41%, dar aproape jumătate (49%) sunt curioși cum va influența AI activitatea lor, în timp ce 24% manifestă îngrijorare. Pentru cei care utilizează AI, beneficiile sunt evidente: 75% observă o îmbunătățire a calității muncii, 69% o creștere a creativității, iar 64% o mai bună productivitate, cu așteptări optimiste și pentru următorii trei ani. Totuși, impactul asupra joburilor este perceput diferit: jumătate dintre angajați cred că modificările legislative vor influența semnificativ locurile de muncă, 43% menționează conflictele geopolitice, iar doar 39% schimbările tehnologice. Oana Munteanu, director PwC România, subliniază că deși schimbările legislative și geopolitice sunt priorități pentru angajați, există un potențial crescut de adoptare a AI pe scară largă, odată ce beneficiile devin clare. În ciuda acestor provocări, 60% dintre angajații români sunt foarte optimiști în privința viitorului rolului lor în companie – procent printre cele mai ridicate global – și 72% cred că au cel puțin un control moderat asupra modului în care tehnologia le afectează munca. În schimb, 41% dintre managerii români consideră că AI va reduce numărul joburilor entry-level în următorii trei ani, iar doar 25% anticipează o creștere. Studiul PwC acoperă aproape 50.000 de respondenți din 48 de țări și 28 de sectoare, iar datele pentru România provin de la 500 de angajați din întreaga țară, oferind o imagine clară asupra adoptării și percepțiilor AI în mediul de lucru românesc.

Angajații din România se află printre ultimii la nivel global în utilizarea inteligenței artificiale, arată un raport

Conform celui mai recent raport PwC Workforce Hopes and Fears Survey 2025, doar aproximativ 44% dintre angajații din România declară că au folosit inteligența artificială (IA) în ultimul an, față de o medie globală de 57% în cele 48 de țări incluse în studiu. Această poziționare plasează România pe locul 41 din 48, situându-se astfel aproape de coada clasamentului privind integrarea IA la locul de muncă.

Lideri mondiali și diferențele regionale

La polul opus, India și Vietnam domină topul, cu 84% dintre angajați care au folosit AI recent, urmați de China, cu 78%. La capătul opus se află Japonia și Ungaria, cu mai puțin de 40% dintre angajați care utilizează IA în activitatea lor profesională. În acest context, România rămâne în urmă, iar utilizarea tehnologiilor AI variază semnificativ în țară, influențată de poziția ocupată în organizații și de generație.

Diferențe marcante între poziții și generații

În rândul directorilor superiori, 64% au declarat că au folosit IA în ultimul an, în timp ce 59% dintre manageri au făcut același lucru. În schimb, doar 35% dintre angajații fără funcții manageriale au apelat la AI în activitatea lor. Segmentarea pe generații evidențiază că 57% dintre membri din Generația Z utilizează IA, față de 44% dintre mileniali și doar 35% dintre angajații Generației X.

Utilizarea zilnică a tehnologiilor AI – un nivel scăzut

Folosirea zilnică a instrumentelor AI generative în România este printre cele mai reduse din raport: doar 6% dintre angajați utilizează astfel de tehnologii în fiecare zi, comparativ cu media globală de 14%. Mai mult, doar circa 2% folosesc zilnic agenți inteligenți, față de 6% la nivel global.

Atitudinea față de impactul AI la locul de muncă

Angajații români manifestă o reticență mai mare în ceea ce privește impactul pozitiv al IA: doar o treime sunt entuziasmați de influența acesteia asupra joburilor lor, sub media globală de 41%. Cu toate acestea, aproape jumătate (49%) sunt curioși să vadă cum va modela IA modul în care își desfășoară activitatea, procent asemănător celui global de 50%. Totodată, 24% dintre respondenți își exprimă îngrijorarea privind noile tehnologii.

Beneficii resimțite de utilizatorii români de AI

Printre angajații care folosesc IA, 75% observă o îmbunătățire a calității muncii, 69% sesizează o creștere a creativității, iar 64% se bucură de creșterea productivității. Perspectivele pe termen mediu rămân încurajatoare: 58% anticipează îmbunătățiri de calitate, 56% creșteri de productivitate, iar 52% se așteaptă la un impuls creativ. Totuși, doar 31% consideră că utilizarea IA le-ar putea aduce venituri mai mari.

Priorități și îngrijorări cu privire la viitor

Interesant este că, atunci când li se cere să identifice factorii cu cel mai mare impact asupra muncii lor în următorii ani, angajații români semnalează în primul rând alte elemente decât tehnologia: 50% cred că modificările legislative vor influența semnificativ joburile, iar 43% menționează conflictele geopolitice. Doar 39% indică transformarea tehnologică ca un factor decisiv.

Oana Munteanu, director PwC România, explică: „Era de așteptat ca schimbările legislative și conflictele geopolitice să fie priorități pentru angajații români, mai ales că anul 2025 a adus numeroase modificări fiscale și legislative care afectează negativ companiile și implicit situația angajaților. Cu toate acestea, există și vești bune – cei care folosesc IA descoperă beneficiile și pot influența adoptarea pe scară largă.”

Optimism ridicat privind viitorul profesional

În ciuda acestei poziționări la coada utilizării IA, 60% dintre angajații români sunt foarte optimiști față de viitorul propriului rol în companie, procent semnificativ peste media globală de 53%. Totodată, 72% cred că vor avea un control moderat sau mai mare asupra modului în care tehnologia le afectează activitatea, comparativ cu 69% la nivel mondial.

Impactul AI asupra posturilor de început

Referitor la influența AI asupra joburilor de bază din organizații, 41% dintre managerii români intervievați se așteaptă ca în următorii trei ani să scadă numărul acestor poziții, în vreme ce doar 25% anticipează o creștere.

Despre studiul PwC Workforce Hopes and Fears Survey 2025

Acest studiu este unul dintre cele mai ample la nivel mondial, cu aproape 50.000 de respondenți din 48 de țări și 28 de sectoare industriale. Pentru România, datele reflectă răspunsurile a 500 de angajați din toate județele țării.

Datele și concluziile acestui raport ne oferă o perspectivă clară asupra gradului redus de integrare a IA în piața muncii din România, în pofida unui optimism rezilient în rândul angajaților privind viitorul profesional. Evoluția tehnologică și cât de repede va fi adoptată depind însă mult de politici, educație și deschiderea companiilor către inovație.

Foto: Nataliia Mysik | Dreamstime.com

Contact autor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.