Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Analiștii salută creșterea PIB a României în T3, dar păstrează opinii împărțite privind rezultatul anual

Redacția•17 noiembrie 2025
Analiștii salută creșterea PIB a României în T3, dar păstrează opinii împărțite privind rezultatul anual

Pe scurt

Analiștii economici au fost surprinși pozitiv de creșterea PIB a României în trimestrul al treilea al anului 2025, conform estimării flash publicate de INS pe 14 noiembrie, care arată o creștere de 1,2% în termeni brut neajustați, dar o scădere de 0,2% trimestrial ajustată sezonier și pentru zile lucrătoare, însă interpretările divergent sunt generate de formatul confuz al datelor INS, ce combină în aceeași comunicare două serii temporale diferite ale PIB-ului și amestecă ajustări precum prețurile anului precedent cu volumele legate în serie, ceea ce a dus la proiecții variate pentru creșterea anuală; astfel, Erste Group rămâne optimistă cu o prognoză de 1,3%, în timp ce ING mizează pe o creștere mult mai modestă, de doar 0,3%, care ar necesita o prăbușire economică severă în ultimul trimestru pentru a se adeveri, în timp ce seria volumelor legate în lanț indică o expansiune graduală de 0,6% în T1, 2,5% în T2 și 1,2% în T3, impactată de măsurile de austeritate și scăderea încrederii consumatorilor și investitorilor, iar efectele întârziate ale acestor măsuri sunt așteptate să se intensifice în T4, astfel că o scădere suplimentară trimestrială de 0,2% ar conduce la o creștere anuală de 1,3%, iar un declin sever de 2% ar însemna o creștere sub 1%, cu perspectiva pentru 2026 fiind afectată de doi factori contrarii: continuarea politicilor de austeritate (cu salarii și pensii înghețate) versus absorbția a 10 miliarde de euro din fondurile de reziliență europene ce ar stimula investițiile, toate acestea generând consensul că ritmul de creștere economică va accelera anul viitor peste 1%, dar probabil sub pragul de 2%.

Analiștii salută creșterea PIB a României în T3, dar păstrează opinii împărțite privind rezultatul anual

Analiștii apreciază creșterea PIB-ului României în trimestrul al III-lea, dar rămân împărțiți asupra rezultatului anual

Publicarea estimării preliminare a PIB-ului României pentru trimestrul al III-lea din 2025 de către Institutul Național de Statistică (INS) pe 14 noiembrie a generat reacții mixte printre analiști. Deși creșterea economică raportată a fost o surpriză plăcută, modul în care au fost prezentate datele, fără explicații economice clare și cu un format complicat, a condus la interpretări foarte diferite și, implicit, la proiecții divergente privind performanța pe tot anul.

Conform INS, PIB-ul României, exprimat în seria pe lanțuri cu frecvență trimestrială, a crescut cu +1,2% în termeni nominali, neajustat, dar, în termenii ajustați sezonier și pentru zilele lucrătoare, a înregistrat o scădere modestă de 0,2% față de trimestrul anterior. Această comunicare ambiguă a rezultatelor a stârnit dezbateri și a generat scenarii economice foarte diferite.

Divergențe în prognozele pentru 2025

În timp ce Erste Group menține o proiecție optimistă, estimând o creștere a PIB-ului de 1,3% pentru întregul an, ING România rămâne precaută și păstrează o prognoză pesimistă de doar +0,3%. Aceasta din urmă pare realistă doar dacă România ar suferi o contracție economică severă, de -4% în ultimul trimestru al anului, sau dacă INS ar realiza o revizuire radicală în jos a datelor deja publicate.

Diferențele de opinie provin în mare măsură din modul în care INS a comunicat simultan două serii trimestriale ale PIB: una brută, neajustată, și alta ajustată sezonier și pentru zilele lucrătoare, fără a clarifica diferențele. Mai mult, ajustarea sezonieră combinată cu ajustarea pentru zilele lucrătoare a fost omisă din explicații, iar amestecul între prețuri din anul precedent (PYP) și volume pe lanțuri (CLV) a complicat și mai mult interpretarea corectă a datelor.

Evoluția PIB-ului în primele trei trimestre

Seria CLV indică o creștere a PIB de doar 0,6% anual în trimestrul I, într-un context marcat de incertitudini politice. T2 a înregistrat o creștere mai solidă, de 2,5%, peste așteptările pieței, însă în trimestrul III avansul a fost mai moderat, de 1,2%, influențat de măsurile de austeritate și de o încredere scăzută atât în rândul consumatorilor, cât și al investitorilor. Se estimează că efectele întârziate ale austerității vor avea o presiune și mai puternică în ultimele trei luni din an.

Astfel, dacă în trimestrul IV se va înregistra o scădere trimestrială de 0,2%, avansul PIB-ului anual va fi de aproximativ 1,3%. În schimb, o contracție trimestrială severă de circa 2% ar reduce creșterea anuală sub 1%, în jurul valorii de 0,8%.

Perspective pentru 2026: între restricții bugetare și fonduri europene

Anul 2026 va fi marcat de doi factori care vor influența în mod contrar evoluția economică a României. Pe de o parte, vor continua măsurile de austeritate, cu salarii și pensii înghețate, ceea ce va limita consumul și creșterea. Pe de altă parte, absorția a circa 10 miliarde de euro din fondurile europene destinate Planului Național de Redresare și Reziliență ar putea impulsiona investițiile și, implicit, creșterea economică.

Potrivit consensului general al analiștilor, în 2026 economia României va accelera, iar ritmul de creștere ar trebui să depășească 1%, deși este puțin probabil să ajungă la un nivel de 2%.

Iulian Stoica, România Insider
Foto: Oleg Kachura / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.