Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

ANAF dă în judecată fostul președinte Klaus Iohannis pentru casa din Sibiu

Redacția•24 noiembrie 2025
ANAF dă în judecată fostul președinte Klaus Iohannis pentru casa din Sibiu

Pe scurt

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a dat în judecată fostul președinte Klaus Iohannis pentru a recupera prejudiciul legat de folosirea fără drept a jumătății unui imobil situat în centrul Sibiului, pe strada Nicolae Bălcescu. Acțiunea întreprinsă de ANAF reprezintă o continuare a demersurilor pentru recunoașterea dreptului de proprietate al statului și recuperarea compensației aferente pierderii folosului proprietății, conform unui comunicat oficial al agenției. Dat fiind refuzul familiei Iohannis de a efectua plata voluntară, ANAF a solicitat instanței impunerea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor datorate statului. În urma unor procese judiciare care au început cu mult timp în urmă, Tribunalul Brașov a anulat în mai 2014 contractul de vânzare-cumpărare al proprietății, contract încheiat între defunctul Baştea Ioan, urmașa acestuia Rodica Baştea, ca vânzători, și Iohannis Klaus Werner și Carmen Georgeta Iohannis, ca și cumpărători. Cele două case din Sibiu - cea de pe Nicolae Bălcescu și una de pe strada Gheorghe Magheru - au fost confiscate în anii '60 de regimul comunist, după care au fost retrocedate după Revoluție unui posibil moștenitor, care le-a vândut ulterior lui Klaus Iohannis, pe atunci inspector școlar, pentru doar 3.200 dolari. În septembrie 2024, Curtea Supremă a respins definitiv apelul Rodicăi Baştea, clarificând astfel dreptul de proprietate al familiei Iohannis asupra imobilului. La începutul lui octombrie, ANAF a anunțat recuperarea efectivă a jumătății proprietății de pe Nicolae Bălcescu nr. 29, cu schimbarea încuietorilor de către reprezentanții agenției, subliniind angajamentul ferm al statului român de a apăra toate interesele sale legale. Această dispută juridică și administrativă reflectă o luptă importantă pentru respectarea dreptului de proprietate și a valorilor statului în fața contestărilor unor tranzacții considerate ilegale.

ANAF dă în judecată fostul președinte Klaus Iohannis pentru casa din Sibiu

ANAF îl dă în judecată pe Klaus Iohannis pentru Casa din Sibiu: statul revendică jumătate din proprietate

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a inițiat un proces împotriva fostului președinte Klaus Iohannis pentru a recupera contravaloarea folosirii fără drept a jumătății unei proprietăți situate în centrul orașului Sibiu. Într-un comunicat oficial, ANAF a precizat că această acțiune reprezintă o continuare a demersurilor pentru recunoașterea dreptului de proprietate al statului și recuperarea despăgubirilor aferente utilizării ilegale a imobilului.

Contextul litigiului și demersurile legale

Potrivit sursei citate, familia Iohannis a refuzat să plătească voluntar suma datorată statului, motiv pentru care ANAF a solicitat instanței să dispună măsuri asigurătorii asupra averii acestora, astfel încât să garanteze recuperarea creanțelor fiscale. Într-un episod anterior al acestui dosar, Tribunalul Brașov a anulat, în mai 2014, contractul de vânzare-cumpărare ce viza această proprietate din Sibiu. Contractul fusese încheiat între defunctul Baştea Ioan, reprezentat de moștenitoarea sa, Rodica Baştea, ca vânzător, și Carmen Georgeta Iohannis și Klaus Werner Iohannis, în calitate de cumpărători.

Proprietatea vizată, situată pe strada Nicolae Bălcescu, împreună cu o altă casă din Sibiu, de pe strada Gheorghe Magheru, fusese deținută inițial de Eliseu și Maria Ghenea, dar a fost naționalizată în anii '60 de regimul comunist. Ulterior Revoluției, un presupus moștenitor a revendicat imobilul, pe care l-a vândut lui Klaus Iohannis, pe atunci inspector școlar, contra a doar 3.200 dolari americani, o sumă extrem de redusă pentru o proprietate aflată în centrul orașului Sibiu.

Decizie definitivă a Înaltei Curți și acțiunile ANAF recente

La finalul lunii septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul formulat de Rodica Baştea, fosta vânzătoare, în litigiul privind dreptul de proprietate asupra casei din Sibiu. Această hotărâre a închis o etapă importantă în disputa juridică, oferind astfel premisele legale pentru acțiunile ANAF.

În primele zile ale lunii octombrie, ANAF a anunțat că a preluat efectiv jumătate din proprietatea situată pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29, care aparține familiei Iohannis, și a procedat inclusiv la schimbarea încuietorilor pe ușa imobilului. Reprezentanții instituției au subliniat că vor fi întreprinse toate măsurile legale necesare, într-un timp cât mai scurt, pentru a proteja și a-și apăra drepturile statului român.

Reacții și perspective

Această confruntare juridică dintre ANAF și una dintre cele mai cunoscute familii din România aduce în prim-plan problema proprietăților retrocedate nelegal și a modului în care statul recuperează prejudiciile cauzate de naționalizările din perioada comunistă și tranzacțiile ulterioare contestate.

Situația reflectă un exemplu complex al conflictelor legate de proprietate, rămas un punct sensibil în România post-comunistă, iar deciziile finale ale instanțelor și actele administrative demonstrează voința autorităților de a clarifica și, acolo unde este cazul, de a repara situațiile de injustiție.

ANAF a exprimat încă o dată angajamentul său ferm: „Asigurăm publicul că vor fi făcute toate demersurile legale necesare pentru a apăra interesele statului român.” În contextul în care cazul are un puternic impact mediatic și politic, următorii pași ai procesului vor fi cu siguranță urmăriți cu interes atât de societatea civilă, cât și de experții în drept proprietar și fiscal.

Contact redacție: radu@romania-insider.com
Foto: presidency.ro

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.