Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ambasada SUA în România finanțează restaurarea bisericii de lemn din Maramureș

Redacția•06 decembrie 2025
Ambasada SUA în România finanțează restaurarea bisericii de lemn din Maramureș

Pe scurt

Biserica de lemn din satul Oncești, unul dintre cele mai vechi monumente din patrimoniul Muzeului Satului Maramureș „Mihai Dăncuș” din Sighetu Marmației, a fost restaurată cu succes și reintegrată în circuitul turistic datorită sprijinului financiar oferit de US Ambassadors Fund for Cultural Preservation, un proiect coordonat de Ambasada SUA în România. Restaurarea, anunțată oficial în decembrie 2024, a fost posibilă printr-un grant de 95.000 de dolari care a asigurat atât consolidarea structurii istorice a bisericii, datând de la începutul secolului al XVII-lea, cât și îmbunătățirea expozițiilor muzeale. Directorul muzeului, Mirela Ana Barz, a subliniat importanța acestei intervenții, punctând că biserica nu a beneficiat de lucrări de conservare de la preluarea sa în patrimoniul muzeal, în 1974, iar acum patrimoniul local poate fi promovat atât turistic, cât și prin reluarea slujbelor religioase în interiorul lăcașului. Alys Spensley, responsabil pentru relații publice în cadrul Ambasadei SUA, a evidențiat faptul că proiectul reflectă valorile fundamentale ale Statelor Unite legate de protejarea patrimoniului cultural și libertatea religioasă, esențială pentru libertatea de exprimare. Fondul Ambasadorilor SUA pentru Conservarea Patrimoniului Cultural, inițiat în anul 2000 și administrat de Biroul pentru Afaceri Educaționale și Culturale al Departamentului de Stat, a susținut peste 130 de țări în eforturile de conservare a siturilor istorice și tradițiilor culturale, iar în România, din 2002, a finanțat 15 proiecte, inclusiv restaurarea clădirilor de patrimoniu, conservarea colecțiilor muzeale, protejarea bisericilor fortificate și documentarea meșteșugurilor tradiționale, demonstrând astfel un angajament continuu față de protejarea și promovarea valorilor culturale naționale și universale.

Ambasada SUA în România finanțează restaurarea bisericii de lemn din Maramureș

Ambasada SUA în România finanțează restaurarea bisericii de lemn din Maramureș

Una dintre cele mai vechi bijuterii ale patrimoniului cultural maramureșean, biserica de lemn din satul Oncești, parte a Muzeului Satului Maramureș „Mihai Dăncuș” din Sighetu Marmației, a fost recent restaurată cu succes. Datorită sprijinului financiar oferit de US Ambassadors Fund for Cultural Preservation, proiect coordonat de Ambasada Statelor Unite în România, această bijuterie istorică a fost reintegrată în circuitul turistic al zonei.

Finalizarea restaurării a fost marcată printr-un eveniment special, organizat miercuri, 3 decembrie, la care au participat reprezentanți ai conducerii muzeului, primarul municipiului Sighetu Marmației, Vasile Moldovan, precum și doamna Alys Spensley, ofițer pentru relații publice din cadrul Ambasadei SUA.

Restaurarea a fost posibilă printr-un grant în valoare de 95.000 de dolari americani, sumă care a acoperit atât lucrările de reconstrucție și conservare a structurii istorice a bisericii, cât și îmbunătățirea expozițiilor muzeale aferente. Directorul Muzeului Satului Maramureș, Mirela Ana Barz, a subliniat importanța acestei intervenții: „Biserica este una dintre cele mai valoroase piese de patrimoniu. A fost adusă în muzeu în anul 1974, iar de atunci nu a beneficiat de niciun fel de intervenție de conservare. A fost construită la începutul secolului al XVII-lea, iar faptul că a rezistat până în prezent este o dovadă a măiestriei tradiționale. Proiectul realizat recent îi va reda cu siguranță valoarea inițială. Intenționăm să o integrăm din nou în circuitul turistic al județului și să permitem desfășurarea slujbelor religioase în interior, reconectând astfel comunitatea cu acest patrimoniu spiritual.”

Din partea ambasadei americane, Alys Spensley a evidențiat semnificația profundă a acestui proiect: „Evenimentul de astăzi nu este doar despre restaurarea unei clădiri monumentale, ci și despre reafirmarea valorilor care ghidează Statele Unite și inspiră activitatea noastră de diplomație publică atât în lume, cât și aici, în România: protejarea patrimoniului cultural și promovarea dreptului fundamental american la libertatea religioasă, o expresie esențială a libertății de exprimare.”

US Ambassadors Fund for Cultural Preservation a fost înființat în anul 2000 și este gestionat de Biroul pentru Afaceri Educaționale și Culturale al Departamentului de Stat al Statelor Unite. De-a lungul timpului, acest program a sprijinit conservarea și restaurarea siturilor istorice, colecțiilor muzeale și formelor tradiționale de expresie culturală în peste 130 de țări din întreaga lume.

În România, fondul a fost implicat în 15 proiecte începând cu 2002, acordând finanțări pentru restaurarea clădirilor istorice, conservarea colecțiilor muzeale și a sinagogilor, protecția bisericilor fortificate, documentarea meșteșugurilor tradiționale și protejarea patrimoniului arheologic.

Restaurarea bisericii de lemn din Oncești nu doar redeschide o fereastră spre trecut, ci și întărește legătura dintre comunitățile locale și patrimoniul lor cultural, încurajând turismul durabil și respectul pentru istorie.

Foto: Ambasada SUA în București / Facebook, Varga Mark

Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.