Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Alt.Real și RongoDesign, câștigătorii programului Romania ClimAccelerator 2025

Redacția•28 noiembrie 2025
Alt.Real și RongoDesign, câștigătorii programului Romania ClimAccelerator 2025

Pe scurt

Alt.Real și RongoDesign au fost desemnați câștigătorii etapei Seed Stage în cadrul programului Romania ClimAccelerator 2025, un accelerator dedicat susținerii startup-urilor timpurii axate pe soluții climatice. Anul acesta, programul a selectat 25 de startup-uri împărțite în două categorii: 10 în Pre-Seed pentru echipe cu o idee validată și 15 în Seed pentru companii cu prototip funcțional. Finaliștii din etapa Seed și-au prezentat soluțiile în cadrul Demo Day-ului desfășurat pe 17 noiembrie, în fața unui public format din investitori, parteneri și reprezentanți ai ecosistemului local de inovare, iar decizia organizatorilor a fost să desemneze doi câștigători excepționali. Alt.Real dezvoltă un ecosistem integrat care accelerează tranziția către energie verde, combinând unelte digitale, educație și expertiză tehnică pentru a sprijini adoptarea sistemelor solare eficiente și sigure în locuințe și IMM-uri, vizând să devină lider în comunitățile energetice descentralizate ce permit producția și schimbul local de energie regenerabilă. RongoDesign produce materiale sustenabile din miceliu, folosind deșeuri agroindustriale pentru a oferi alternative naturale și eco-friendly la plastic și polistiren, fiind totodată câștigător al concursului „Românii sunt Antreprenori” în 2025. Evaluarea startup-urilor a luat în considerare șase criterii cheie: definirea problemei, inovația, potențialul pieței, modelul de afaceri, competențele echipei și impactul social, economic și de mediu anticipat. Fiecare câștigător a primit acces gratuit la programul Startup Impact Lab de șase luni, acces liber la evenimentele Impact Hub București, pachete extinse de promovare, spațiu de coworking, sesiuni de mentoring și prioritate la viitoare programe de accelerare. Premiul publicului a fost acordat startup-ului Verde CBD Pharma, al cărui fondator, Ciprian Boboia, a prezentat panouri prefabricate din „hempcrete” destinate înlocuirii cărămizilor sau blocurilor de beton în construcțiile sustenabile. Astfel, Romania ClimAccelerator 2025 pune în lumină inovațiile românești ce contribuie activ la protejarea mediului și dezvoltarea sustenabilă, sprijinind antreprenorii dedicați cauzei verzi.

Alt.Real și RongoDesign, câștigătorii programului Romania ClimAccelerator 2025

Alt.Real și RongoDesign câștigă România ClimAccelerator 2025

Organizatorii programului România ClimAccelerator au anunțat câștigătorii ediției din 2025, desemnându-i pe Alt.Real și RongoDesign drept liderii categoriei Seed Stage. Acest program de accelerare susține startup-urile aflate în fazele incipiente, cu proiecte dedicate luptei împotriva schimbărilor climatice.

Editia din acest an a selectat 25 de startup-uri, împărțite în două categorii: 10 startup-uri în stadiul Pre-Seed, cu echipe timpurii și idei validate, și 15 în stadiul Seed, care deja dezvoltă prototipuri funcționale. Câștigătorii au fost aleși în urma prezentărilor finale desfășurate în cadrul Demo Day, pe 17 noiembrie, în fața unui public format din investitori, parteneri și reprezentanți ai ecosistemului local de inovare.

Alt.Real: accelerarea tranziției către energia verde

Alt.Real dezvoltă un ecosistem integrat care urmărește să accelereze adoptarea energiei verzi, combinând instrumente digitale, educație și expertiză tehnică. Scopul startup-ului este să susțină implementarea sistemelor solare eficiente și sigure în gospodării și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Pe termen lung, Alt.Real vizează să devină un pilon în comunitățile energetice descentralizate, în care casele, afacerile și instituțiile produc și schimbă energie regenerabilă local.

RongoDesign: alternative sustenabile din miceliu

RongoDesign oferă o soluție inovatoare prin crearea de materiale sustenabile din miceliu, utilizând deșeuri agro-industriale, ca înlocuitor natural pentru plastic și polistiren. În plus, compania a câștigat în 2025 și competiția „Românii sunt Antreprenori”, subliniind potențialul său inovator pe scena antreprenorială locală.

Procesul de evaluare și premii

Juriul a analizat startup-urile pe baza a șase criterii esențiale: claritatea problemei abordate, nivelul de inovație, potențialul pieței, modelul de business, competențele echipei și impactul social, economic și de mediu așteptat.

Pe lângă titlul de câștigători, Alt.Real și RongoDesign vor beneficia de un loc în programul Startup Impact Lab, desfășurat pe parcursul a șase luni, acces gratuit la evenimentele organizate de Impact Hub București și un pachet extins de promovare. De asemenea, ambele startup-uri vor avea acces la spații de coworking, sesiuni de mentorat și prioritizare pentru viitoare programe de accelerare.

Premiul publicului: Verde CBD Pharma

Premiul publicului a fost acordat startup-ului Verde CBD Pharma, condus de Ciprian Boboia, care a impresionat audiența cu panourile prefabricate din hempcrete. Acestea sunt concepute ca o alternativă ecologică la cărămidă sau blocuri de beton în construcția caselor sustenabile.

România ClimAccelerator continuă astfel să sprijine inovatorii locali dedicați problemelor de mediu și tranziției energetice, creând un mediu propice pentru dezvoltarea soluțiilor ce pot contribui la un viitor mai verde și mai durabil.

Articol de Irina Marica | irina.marica@romania-insider.com
Foto: comunicat de presă

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.