Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Alimentarea cu apă potabilă restaurată după o săptămână în județele Prahova și Dâmbovița, dar apa nu este încă sigură pentru consum

Redacția•09 decembrie 2025
Alimentarea cu apă potabilă restaurată după o săptămână în județele Prahova și Dâmbovița, dar apa nu este încă sigură pentru consum

Pe scurt

Alimentarea cu apă potabilă a fost reluată în totalitate în cele 13 localități din județele Prahova și Dâmbovița, care au rămas fără apă timp de peste o săptămână din cauza problemelor de la Barajul Paltinu, însă autoritățile avertizează că apa nu este încă sigură pentru consum și poate fi folosită doar pentru igienă, până la finalizarea testelor de calitate. Consiliul Județean Prahova a anunțat că sistemul operat de Hidro Prahova este complet “primed” iar distribuția a fost reluată treptat pentru a proteja infrastructura și a stabiliza presiunea apei, următoarea etapă fiind verificările calității efectuate de Direcția de Sănătate Publică Prahova, ce vor continua recoltările de probe până când potabilitatea va fi confirmată pe întregul sistem. Deși apa care iese din stația de tratare Voila respectă standardele, au fost detectate variații în conductele gestionate de Exploatare Sistem Zonal, necesitând monitorizare suplimentară. Hidro Prahova a cerut retestarea punctelor de transfer și verificarea parametrilor în șapte localități pentru a asigura acuratețea rezultatelor în teren, menținând restricțiile de utilizare până la finalizarea analizei. Criza a afectat peste 107.000 de locuitori din Prahova și o localitate din Dâmbovița, după ce barajul a fost golit pentru lucrări de deblocare, în condițiile în care ploile torențiale au crescut turbidețea apei peste capacitatea stațiilor de tratare. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că situația intră în faza “decisivă,” referindu-se la analizele microbiologice ce vor stabili momentul reînceperii consumului în siguranță. Această reluare parțială a alimentării cu apă marchează o etapă importantă în gestionarea unei crize majore, însă atenția rămâne sporită până la confirmarea oficială a calității apei, esențială pentru sănătatea publică.

Alimentarea cu apă potabilă restaurată după o săptămână în județele Prahova și Dâmbovița, dar apa nu este încă sigură pentru consum

Autoritățile din județul Prahova au anunțat luni reluarea completă a furnizării apei potabile în toate cele 13 localități și comune care au rămas fără apă pentru consum timp de mai bine de o săptămână, ca urmare a problemelor apărute la barajul Paltinu, potrivit unui raport Bursa.ro. Totuși, locuitorii au fost avertizați că apa nu este încă sigură pentru consum și poate fi folosită doar în scopuri de igienă, până la finalizarea testelor de calitate.

Consiliul Județean Prahova a transmis că sistemul administrat de Hidro Prahova este acum „complet umplut”, iar furnizarea apei a fost reluată treptat pentru a proteja infrastructura și a stabiliza presiunea în rețea. În etapa următoare, Direcția de Sănătate Publică Prahova (DSP) va continua prelevarea de probe pentru analiza calității apei, testări care se vor desfășura până când potabilitatea va fi confirmată în întregul sistem de distribuție.

Deși apa care pleacă de la stația de tratare Voila îndeplinește standardele de calitate, autoritățile au observat variații de parametri în conductele gestionate de Exploatare Sistem Zonal, ceea ce a impus monitorizări suplimentare.

Hidro Prahova a cerut retestarea punctelor de transfer și verificarea parametrilor în șapte localități pentru a se asigura că rezultatele finale reflectă cu exactitate situația din teren. Până la finalizarea tuturor analizelor, restricțiile privind utilizarea apei rămân în vigoare.

Criza a afectat peste 107.000 de locuitori din județul Prahova și o localitate din județul Dâmbovița, după golirea barajului Paltinu pentru efectuarea unor lucrări de degajare. Aceste operațiuni au coincis cu ploi torențiale care au crescut puternic turbiditatea apei, depășind capacitatea instalațiilor de tratare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că situația a intrat într-o „etapă decisivă”, referindu-se la analizele microbiologice ale rețelei de distribuție, care vor determina momentul în care apa va putea fi consumată în siguranță.

Contextul crizei și pașii de urmat

Golirea barajului Paltinu a fost necesară pentru a permite curățarea acumulării, dar această decizie a avut ca efect colateral o severă deteriorare a calității apei. Intrarea apei cu o turbiditate prea mare în sistemul de tratare a pus în dificultate capacitatea tehnologică a stațiilor, motiv pentru care s-a decis întreruperea furnizării apei potabile în localitățile afectate.

Recomandările autorităților sunt ca, pe durata acestei perioade de incertitudine, apa să fie destinată exclusiv activităților de igienă personală și casnică, evitând consumul până la confirmarea oficială a potabilității.

În paralel, echipele DSP și Hidro Prahova verifică continuu parametrii fizico-chimici și microbiologici ai apei printr-o serie de probe prelevate din diverse puncte ale rețelei. Această monitorizare atentă este esențială pentru evitarea riscurilor de sănătate publică.

Perspective pentru locuitorii din Prahova și Dâmbovița

Reluarea etapizată a alimentării cu apă a fost bine primită de comunități, însă autoritățile insistă asupra responsabilității populației în respectarea restricțiilor. Deși apa curge din nou prin robinete, siguranța consumului este prioritara, motiv pentru care este nevoie de răbdare până la încheierea testelor.

Reprezentanții Hidro Prahova au mai declarat că modernizările sistemului de distribuție și intervențiile la baraj sunt vizate în următoarea perioadă, pentru a preveni astfel de incidente pe viitor.

Ce trebuie să rețină populația:

  • Apa este furnizată în toate localitățile afectate, însă momentan doar pentru spălat și alte activități de igienă;

  • Confirmarea potabilității va veni după finalizarea analizelor de calitate din rețea;

  • Rezidenții trebuie să respecte recomandările DSP și să evite consumul apei din rețeaua publică până la anunțul oficial;

  • Autoritățile continuă monitorizarea și comunicarea constantă cu cetățenii privind evoluția situației.

Această situație din Prahova și Dâmbovița evidențiază importanța gestionării corecte și rapide a infrastructurii de alimentare cu apă, dar și colaborarea strânsă între autoritățile locale, companii de utilități și instituțiile sanitare pentru a asigura sănătatea publică.

Pe măsură ce testele continuă, românii din zonele afectate pot spera că în curând vor putea folosi din nou apă potabilă în mod normal, fără riscuri. Până atunci, vigilența și informarea corectă rămân cheia gestionării eficiente a acestei crize.

Foto: Juri Tichonow / Dreamstime.com

Reportaj realizat de Iulian, jurnalist România Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.