Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Al Dahra va înceta operațiunile de tranzacționare a cerealelor în România în 2026

Redacția•10 decembrie 2025
Al Dahra va înceta operațiunile de tranzacționare a cerealelor în România în 2026

Pe scurt

Al Dahra Holding, grupul agroalimentar din Emiratele Arabe Unite, va ieși din piața comercializării cerealelor din România în 2026, retrăgându-se dintr-un sector cu exporturi anuale estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, potrivit unui raport Bloomberg citat de Ziarul Financiar. Decizia survine după o presiune continuă asupra traderilor internaționali care operează în regiunea Mării Negre, devenită tot mai competitivă, iar ieșirea Al Dahra reflectă o schimbare semnificativă a dinamicii pieței în unul dintre principalii exportatori de cereale ai Uniunii Europene. După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, fluxurile comerciale au fost redirecționate, iar portul Constanța a devenit un hub crucial de tranzit, atrăgând astfel traderi pe piața românească, însă scăderile ulterioare ale prețurilor au modificat contextul economic. Al Dahra Agriculture Romania, înființată în 2020, a raportat pierderi constante în ultimele trei exerciții financiare: 94 milioane RON (18,6 milioane euro) în 2022, 7,2 milioane RON (1,4 milioane euro) în 2023 și 22,2 milioane RON (4,4 milioane euro) în 2024, conform datelor Ministerului Finanțelor. Deși divizia de trading a înregistrat pierderi, anul 2022 a fost cel mai profitabil pentru Agricost, segmentul agricol al Al Dahra, datorită unei producții ridicate de cereale după recolta abundentă din 2021 și prețurilor globale crescute ca urmare a conflictului din Ucraina. În 2024, Al Dahra Agriculture România a realizat venituri de circa 1 miliard RON (200 milioane euro). Grupul a pătruns pe piața românească în 2018 prin achiziția Agricost, în valoare de peste 200 milioane euro, și a promis investiții de 500 milioane USD în România. Totuși, sursele Bloomberg indică faptul că, pe lângă renunțarea la activitatea de trading, Al Dahra își va continua producția agricolă și distribuția de îngrășăminte în România, gestionând Agricost și un parteneriat cu OCP SA din Maroc pentru aprovizionarea fermierilor români cu îngrășăminte, consolidând astfel prezența sa în sectorul agricol local. Această decizie reflectă ajustările strategice ale companiilor internaționale în contextul pieței de cereale din regiunea Mării Negre, evidențiind provocările și oportunitățile unui mediu economic în continuă schimbare.

Al Dahra va înceta operațiunile de tranzacționare a cerealelor în România în 2026

Al Dahra își va sista operațiunile de trading cu cereale în România în 2026

Al Dahra Holding, important jucător agribusiness din Emiratele Arabe Unite, a anunțat că va părăsi piața românească de trading cu cereale în anul 2026, potrivit unui raport Bloomberg din 9 decembrie, citat de Ziarul Financiar. Această decizie marchează retragerea companiei dintr-un sector al exporturilor anuale estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, fiind influențată de presiunile tot mai accentuate exercitate asupra traderilor internaționali într-o regiune a Mării Negre din ce în ce mai concurențială.

Potrivit Bloomberg, ieșirea Al Dahra evidențiază o schimbare a dinamicii pieței într-unul dintre cei mai importanți exportatori de cereale ai Uniunii Europene. Inițial, zona a atras traderi internaționali după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, care a redirecționat fluxurile comerciale în regiune și a transformat portul Constanța într-un nod crucial de tranzit. Însă, ulterior, scăderile de prețuri au modificat semnificativ mediul de business.

Sursele Bloomberg arată că grupul din Emiratele Arabe Unite intenționează să închidă activitățile de trading în România după ce a înregistrat trei ani consecutivi de pierderi. Conform datelor Ministerului Finanțelor, Al Dahra Agriculture Romania – companie fondată în 2020 – a încheiat 2024 cu o pierdere de 22,2 milioane RON (aproximativ 4,4 milioane euro). În 2023 pierderea a fost de 7,2 milioane RON (1,4 milioane euro), iar în 2022, divizia de trading a raportat un deficit de 94 milioane RON (18,6 milioane euro).

În ciuda dificultăților în sectorul tradingului, anul 2022 a fost cel mai profitabil pentru Agricost – divizia agricolă a Al Dahra – beneficiind de o producție cerealieră bogată după recolta generoasă din 2021 și de prețuri globale ridicate determinate de începutul conflictului din Ucraina. Totuși, sectorul de trading a rămas pe pierdere.

În 2024, Al Dahra Agriculture Romania a realizat o cifră de afaceri de aproximativ 1 miliard RON (200 milioane euro), reflectând încă un nivel important al operațiunilor, deși acestea nu s-au mai concretizat în profit la nivelul tradingului.

Grupul emirat a pătruns pe piața din România în 2018 prin achiziția Agricost, de la omul de afaceri Constantin Duluțe, într-o tranzacție evaluată la peste 200 milioane euro. La momentul respectiv, Al Dahra și-a asumat un angajament ferm de investiții de 500 milioane de dolari în România.

Deși va renunța la activitățile de trading, compania va continua să investească în producția agricolă și distribuția de îngrășăminte în țară. Pe lângă Agricost, Al Dahra coordonează un joint venture cu societatea marocană OCP SA, având ca scop aprovizionarea fermierilor români cu fertilizanți.

Această retragere reflectă o realitate tot mai clară în regiunea Mării Negre, unde condițiile pieței și concurența intensă determină revizuirea strategiilor companiilor internaționale implicate în comerțul cu cereale.

Foto: Musuc Alexandr/Dreamstime.com
Contact autor: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.