Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

AFI Cotroceni conduce la cifră de afaceri, Băneasa Shopping City pe primul loc la profitabilitate

Redacția•10 decembrie 2025
AFI Cotroceni conduce la cifră de afaceri, Băneasa Shopping City pe primul loc la profitabilitate

Pe scurt

În anul 2024, centrele comerciale din București au înregistrat rezultate financiare mixte, evidențiind diferențe semnificative între cele mai mari mall-uri și centrele comerciale de dimensiuni medii, conform platformei de analiză financiară RisCo.ro. AFI Cotroceni a raportat cel mai mare rulaj, de 301 milioane RON, însă a încheiat anul cu o pierdere netă de 59,5 milioane RON, în timp ce Băneasa Shopping City a fost cel mai profitabil centru comercial, cu un profit net de 187,4 milioane RON la o cifră de afaceri de 299 milioane RON, profit ce depășește chiar rulajul total al Mega Mall, care a fost de 180 milioane RON, dar a înregistrat pierderi de 28,4 milioane RON. Sun Plaza s-a remarcat prin cea mai mare creștere a cifrei de afaceri, de la 101 milioane RON în 2022 la 167 milioane RON în 2024, aducând un profit de 44,5 milioane RON. ParkLake Shopping Center și-a revenit după pierderi și a raportat un profit de 8,16 milioane RON la o cifră de afaceri de 140 milioane RON, în timp ce București Mall și Plaza România, gestionate de aceeași companie olandeză, au înregistrat o pierdere cumulată de 3,2 milioane RON la un rulaj combinat de 139 milioane RON. Alte centre comerciale importante, precum Promenada Mall și Veranda Mall, au raportat profituri de 12 milioane RON, respectiv 8,9 milioane RON. În plus, șase dintre principalele mall-uri din București sunt deținute de companii străine, în special din Cipru și Olanda. Aceste date reflectă un peisaj complex al pieței mall-urilor bucureștene în 2024, cu variații mari între profitabilitate și pierderi, evidențiind atât provocările, cât și oportunitățile pentru investitori și operatori în retail.

AFI Cotroceni conduce la cifră de afaceri, Băneasa Shopping City pe primul loc la profitabilitate

Anul 2024 a adus rezultate financiare contrastante pentru centrele comerciale din București, potrivit platformei de analiză financiară RisCo.ro. Există diferențe notabile între mall-urile mari ale capitalei și centrele comerciale de dimensiuni medii, evidențiind atât variații în profitabilitate, cât și în cifrele de afaceri. Totodată, unele dintre cele mai importante proiecte comerciale ale orașului au înregistrat pierderi semnificative.

AFI Cotroceni – cel mai mare rulaj, dar cu pierderi importante

Dintre toate mall-urile bucureștene, AFI Cotroceni a înregistrat în 2024 cea mai mare cifră de afaceri, respectiv 301 milioane de lei. Însă, spre surprinderea multora, anul s-a încheiat pentru acest centru comercial cu o pierdere netă de 59,5 milioane lei. Acest dezechilibru subliniază provocările cu care se confruntă chiar și jucătorii cu rulaje mari pe piața locală.

Băneasa Shopping City – liderul profitabilității

În opoziție cu AFI Cotroceni, Băneasa Shopping City s-a impus drept cel mai profitabil mall din București în 2024. Acesta a raportat un profit net de 187,4 milioane lei la o cifră de afaceri de 299 milioane lei. Profitul realizat de Băneasa depășește chiar cifra totală de afaceri a Mega Mall, care a fost de 180 milioane lei în același an. Interesant este faptul că atât AFI Cotroceni, cât și Băneasa Shopping City sunt deținute de companii înregistrate în Cipru, o țară recunoscută pentru strategiile sale investitionale în România.

Mega Mall și Sun Plaza – situații diferite, performanțe variate

Mega Mall, deținut de compania olandeză NE Property B.V., a raportat o cifră de afaceri de 180 milioane lei în 2024, însă a încheiat anul cu o pierdere de 28,4 milioane lei. În contrast, Sun Plaza s-a remarcat ca unul dintre cei mai puternici performeri, cu o creștere spectaculoasă a cifrei de afaceri de la 101 milioane lei în 2022 la 167 milioane lei în 2024. Aceasta reprezintă cea mai mare rată de creștere a rulajului în rândul mall-urilor bucureștene și un profit substanțial de 44,5 milioane lei.

Alte mall-uri din Capitală – evoluții mixte

ParkLake Shopping Center a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 140 milioane lei și un profit net de 8,16 milioane lei, revenind astfel după pierderile din anul precedent. În schimb, București Mall și Plaza România, ambele controlate de aceeași companie olandeză, au înregistrat împreună o cifră de afaceri de 139 milioane lei, dar cu o pierdere combinată de 3,2 milioane lei.

Promenada Mall, amplasat în cel mai mare cartier de birouri din București, a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 121 milioane lei și un profit de 12 milioane lei. De asemenea, Veranda Mall, situat în zona Obor, a raportat un rulaj de 45 milioane lei și un profit confortabil, de 8,9 milioane lei.

Proprietate străină și impactul acesteia asupra pieței

Din cele mai importante mall-uri bucureștene, șase sunt deținute de companii străine, majoritatea cu sediul în Cipru și Olanda. Această structură evidențiază interesul investitorilor internaționali pentru piața imobiliară comercială locală și influența externă considerabilă asupra dinamicii economice din sectorul retail.

Statisticile din 2024 arată astfel o imagine diversă a comerțului modern în București, cu mall-uri ce înregistrează cifre impresionante, dar și dificultăți semnificative în gestionarea costurilor sau adaptării la schimbările de consum. În viitor, succesul va depinde, probabil, de capacitatea fiecărei entități de a inova, de a optimiza operațiunile și de a răspunde nevoilor consumatorilor într-un mediu economic dinamic.

Foto: Dianabahrin/Dreamstime.com
Irina Mărica, irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.