Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Aeroportul principal din București va produce energie regenerabilă printr-o investiție majoră în panouri solare

Redacția•29 decembrie 2025
Aeroportul principal din București va produce energie regenerabilă printr-o investiție majoră în panouri solare

Pe scurt

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a anunțat o investiție majoră în energie regenerabilă prin construirea unei centrale fotovoltaice care va asigura o parte din necesarul de energie al Aeroportului Internațional Henri Coandă (Otopeni), principalul aeroport al Bucureștiului, proiectul având o valoare estimată de circa 283,8 milioane de lei, fără TVA. Noua centrală solară va avea o capacitate totală planificată de 31,5 MWp și va fi combinată cu un sistem de stocare a energiei de 30 MWh, iar dezvoltarea se va realiza etapizat, adaptată atât cerințelor actuale, cât și extinderii viitoare a aeroportului. Prima etapă include construirea unei centrale fotovoltaice de 12,6 MWp și a unui sistem de stocare de 17,88 MWh, conectat la rețeaua electrică de 20 kV a aeroportului, pentru care CNAB a obținut finanțare nerambursabilă de 132 milioane lei, în cadrul unui program susținut de Fondul de Modernizare și coordonat de Ministerul Transporturilor, valoarea totală a acestei faze fiind aproape 176,9 milioane lei, excluzând TVA. Bogdan Mîndrescu, director general CNAB, subliniază că această investiție este un pas esențial în procesul de modernizare și sustenabilizare al aeroportului, contribuind la creșterea autonomiei energetice, reducerea costurilor de exploatare și diminuarea impactului asupra mediului, în conformitate cu standardele europene. Lansarea primei faze marchează începutul unei inițiative pe termen lung menite să reducă emisiile poluante, asigurând în același timp funcționarea sigură și continuă a celui mai aglomerat aeroport din România, consolidând astfel rolul său strategic în dezvoltarea transportului aerian sustenabil.

Aeroportul principal din București va produce energie regenerabilă printr-o investiție majoră în panouri solare

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a anunțat un proiect ambițios de investiție într-o centrală fotovoltaică destinată să asigure o parte din necesarul de energie electrică al Aeroportului Internațional Henri Coandă (Otopeni), cea mai importantă poartă aeriană a Capitalei. Valoarea totală a investiției este estimată la aproximativ 283,8 milioane de lei, fără TVA.

Un pas important spre independența energetică

Proiectul vizează construirea unei centrale solare fotovoltaice cu o capacitate instalată de 31,5 MWp, integrată cu un sistem de stocare a energiei de 30 MWh. Această inițiativă face parte dintr-un plan complex ce va fi implementat pe mai multe etape, adaptat atât nevoilor actuale de consum ale aeroportului, cât și extinderii viitoare a acestuia.

Prima fază a proiectului presupune realizarea unei centrale cu o capacitate de 12,6 MWp și un sistem de stocare a energiei de 17,88 MWh, care va fi conectată la rețeaua electrică a aeroportului, la tensiunea de 20 kV.

Finanțare prin fonduri nerambursabile

Pentru această etapă inițială, CNAB a solicitat finanțare printr-un program dedicat dezvoltării capacităților de producție de energie regenerabilă destinate autoconsumului în aeroporturi, care include și sisteme de stocare a energiei. Programul este suportat financiar din Fondul pentru Modernizare și este gestionat de Ministerul Transporturilor. Contractul de finanțare a fost deja semnat.

Valoarea totală a primei faze este de aproape 176,9 milioane lei, fără TVA, dintre care 132 milioane lei reprezintă fonduri nerambursabile. Diferența necesară acoperirii costurilor, inclusiv cheltuielile neeligibile și TVA-ul, va fi suportată din resurse proprii ale companiei.

Modernizare și sustenabilitate

Bogdan Mîndrescu, directorul general al CNAB, a subliniat că această investiție este un pas esențial în procesul amplu de modernizare a Aeroportului Henri Coandă: „Producția de energie regenerabilă contribuie direct la creșterea autonomiei energetice, reducerea costurilor de operare și diminuarea impactului asupra mediului, în deplină concordanță cu standardele europene și obiectivele de sustenabilitate asumate de companie.”

Prin acest program, CNAB își propune să reducă emisiile poluante pe termen lung, fără a afecta siguranța și continuitatea operațiunilor la cel mai aglomerat aeroport din România.

Impactul proiectului pentru viitor

Demararea primei faze marchează începutul unei inițiative pe termen lung menite să transforme infrastructura aeroportuară într-un model de eficiență energetică și responsabilitate ecologică. Producția proprie de energie solară nu doar că va diminua dependența de sursele convenționale, dar va și optimiza costurile operaționale considerabil.

Această mișcare este în linie cu tendințele globale de dezvoltare durabilă în sectorul aviației și ar putea stimula și alte aeroporturi din România să adopte tehnologii verzi similare. În plus, integrarea sistemului de stocare a energiei va asigura o gestionare inteligentă a resurselor, oferind stabilitate și continuitate chiar și în perioadele cu producție solară scăzută.

Investiția CNAB în parcul fotovoltaic de la Henri Coandă este un exemplu clar al angajamentului România față de energia curată și tranziția energetică, poziționând astfel aeroportul bucureștean ca un lider regional în acest domeniu.

Foto: Facebook/Bucharest Airports
Autor: Irina Marica
Contact: irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.