Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Adolescent britanic dispărut în timpul unei drumeții în România

Redacția06 decembrie 2025
Adolescent britanic dispărut în timpul unei drumeții în România

Pe scurt

George Smyth, un adolescent britanic în vârstă de 18 ani, a dispărut în timpul unei drumeții efectuate în apropiere de faimosul Castel Bran din România, în urmă cu mai bine de o săptămână. Pe 23 noiembrie, el a început să sufere de hipotermie și epuizare, moment în care a contactat serviciile de urgență. Salvamont Brașov a inițiat căutări intense în zilele următoare, însă au găsit doar rucsacul său ce conținea echipament de camping, sac de dormit, cort și provizii alimentare, stârnind nedumerirea echipelor de salvare cu privire la ceea ce i s-a întâmplat și unde s-ar putea afla. La solicitarea familiei, pe 28 noiembrie, Salvamont a făcut publică imaginea lui George Smyth pentru a primi informații. Tânărul tocmai începuse cursurile la Universitatea din Bristol, iar mama lui, Jo, a venit în Transilvania pentru a sprijini căutările. Familia a declarat că George a plecat în drumeție fără să anunțe pe cineva că va merge singur, iar echipele de salvare au constatat că acesta a pornit din cartierul Poiana Brașov către Bran, însă a ajuns în Valea Țigănești, de unde a sunat la echipele de salvare. Peste weekend, o echipă formată din 20 de salvamontiști a continuat căutările, însă stratul de zăpadă de până la doi metri a pus probleme, fiind folosite camere termice, câini de căutare și un elicopter Black Hawk pentru accesul în zone greu accesibile. Deși operațiunile de căutare au fost susținute și adaptate continuu condițiilor montane, George Smyth încă nu a fost găsit, iar autoritățile mențin apelul către public pentru orice informație utilă, evidențiind dificultatea situației și importanța sprijinului comunității în găsirea tânărului dispărut.

Adolescent britanic dispărut în timpul unei drumeții în România

Un tânăr britanic în vârstă de 18 ani, George Smyth, este dat dispărut de mai bine de o săptămână după ce a plecat într-o drumeție în zona faimosului Castel Bran din România. Incidentul a început pe 23 noiembrie, când George a suferit de hipotermie și epuizare, moment în care a reușit să contacteze serviciile de urgență.

Drum lung spre salvare și descoperirea rucsacului

Imediat după semnalul de alarmă, echipele Salvamont din Brașov au inițiat căutări intense pentru a-l găsi pe tânăr. Din păcate, în primele zile au reușit doar să găsească rucsacul acestuia, în care se aflau echipamentul și proviziile necesare unei drumeții – inclusiv un sac de dormit și o cort.

Sebastian Marinescu, directorul Salvamont Brașov, a declarat pentru publicația The Independent: „Rucsacul conținea multe echipamente, inclusiv un sac de dormit și un cort. Colaboratorii mei au găsit chiar și alimente în jurul locului, așa că nu înțelegem ce s-a întâmplat și încotro a plecat.”

Familia și răspunsul public

La solicitarea familiei, Salvamont Brașov a decis să facă publică imaginea lui George pe 28 noiembrie, sperând să primească orice informație care să conducă la găsirea lui. George era proaspăt student la Universitatea din Bristol, iar mama sa, Jo Smyth, a călătorit imediat în Transilvania pentru a susține eforturile de căutare.

Conform declarațiilor familiei, adolescentul a ieșit singur la drum fără a informa pe cineva despre planurile sale. Salvatorii au stabilit că George a început traseul din cartierul Poiana Brașov, îndreptându-se spre Bran, un sat cunoscut pentru castelul legat de legenda Contelui Dracula. Totuși, apelul la echipele de salvare a fost făcut din Valea Țigănești, o zonă împădurită din apropiere.

Condiții dificile și echipe specializate în teren

Pe tot parcursul weekendului, o echipă formată din 20 de salvamontiști a fost mobilizată pentru continuarea operațiunilor, însă stratul de zăpadă care ajunge și la doi metri înălțime a îngreunat foarte mult acțiunile de căutare. Pentru a putea ajunge în zonele inaccesibile montane, salvatorii au folosit camere termice, câini de urmă și un elicopter Black Hawk.

Reprezentanții Salvamont Brașov au transmis un comunicat în care au atras atenția asupra dificultăților: „În ciuda eforturilor susținute, nu am reușit până acum să localizăm tânărul, deși operațiunile de căutare sunt derulate zilnic, iar resursele sunt adaptate constant condițiilor din teren.”

Contextul unei tragedii în plină desfășurare

Dispariția lui George Smyth aduce în prim-plan riscurile drumețiilor montane în condiții meteo severe, mai ales în regiuni precum Carpații transilvăneni, unde vremea poate deveni imprevizibilă. Incidentul reamintește necesitatea informării prealabile a cuiva apropiat asupra traseului ales și a echipării corecte pentru astfel de aventuri.

În acest moment, comunitatea locală, autoritățile și familia rămân uniți în speranța că George va fi găsit în siguranță și că povestea sa se va încheia cu bine.


Foto: Salvamont Brașov (Facebook)

Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.