Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ada Solomon, producătoarea română aleasă președinte al consiliului Academiei Europene de Film

Redacția•06 decembrie 2025
Ada Solomon, producătoarea română aleasă președinte al consiliului Academiei Europene de Film

Pe scurt

Ada Solomon, producătoare română de renume, a fost aleasă președintă a consiliului European Film Academy, reprezentând astfel cea mai înaltă poziție ocupată vreodată de industria cinematografică românească în cadrul acestei instituții prestigioase. Aleasă de către peste 5.400 de membri ai academiei din întreaga Europă, Solomon își va începe mandatul de doi ani la 1 ianuarie 2026, fiind susținută de noii vicepreședinți, producătorii Leontine Petit din Olanda și Matthieu Darras din Franța, în timp ce președinția este asigurată în continuare de Juliette Binoche. Cu o experiență de peste 25 de ani în producția celor aproape 100 de filme – de la lungmetraje de ficțiune până la documentare și scurtmetraje distribuite în peste 50 de teritorii – Ada Solomon este o figură marcantă a cinematografiei europene, premiată cu distincții importante precum Eurimages Co-Production Award, Central European Initiative Award și nouă trofee Gopo pentru Cel Mai Bun Film. Portfolio-ul său include producții de succes internațional, printre care „Bad Luck Banging or Loony Porn” și „Child’s Pose” (câștigătoare ale Ursului de Aur la Berlinale), „Toni Erdmann” (câștigător al Premiului European pentru cel mai bun film și nominalizat la Oscar) sau „Do Not Expect Too Much from the End of the World”. În anul 2025, ultima sa producție, „Sorella di Clausura” de Ivana Mladenović, a fost prezentată la festivaluri majore precum Locarno, Sarajevo și Gijon. Implicată activ în organizații europene și românești din industria filmului, Ada Solomon și-a asumat rolul de a promova diversitatea vocilor cinematografice europene și de a evidenția formele mai puțin vizibile de film, de la teritorii mici la echipele din spatele camerelor de filmat. Alegerea sa ca primul președinte român al consiliului European Film Academy, instituție fondată în 1989 de Ingmar Bergman și alți cineaști importanți, constituie o recunoaștere valoroasă a contribuției României la cinematografia europeană și un simbol al schimbării și dinamismului cultural continental. Pentru mai multe detalii și lista completă a membrilor consiliului, sunt disponibile informații pe site-ul oficial al European Film Academy.

Ada Solomon, producătoarea română aleasă președinte al consiliului Academiei Europene de Film

Ada Solomon, producătoarea română, aleasă președintă a Consiliului Academiei Europene de Film

Producătoarea Ada Solomon a fost aleasă în funcția de președintă a Consiliului Academiei Europene de Film, un moment istoric care marchează cea mai înaltă reprezentare a industriei cinematografice românești în cadrul acestei instituții prestigioase. Solomon a fost votată de peste 5.400 de membri ai Academiei din întreaga Europă, după cum a anunțat oficial instituția.

În același scrutin, producătoarea olandeză Leontine Petit și producătorul francez Matthieu Darras au fost desemnați vicepreședinți, noul mandat al conducerii urmând să înceapă la 1 ianuarie 2026, cu o durată de doi ani. Președinția Academiei rămâne în continuare încredințată actriței Juliette Binoche.

Una dintre cele mai influente voci din cinema-ul european

Ada Solomon a ocupat funcția de vicepreședintă a Consiliului în ultimii șase ani, iar anterior a fost membră cu drepturi depline a board-ului. Membră a Academiei Europene de Film din 2011, ea devine prima femeie română care ajunge într-un rol de conducere în structurile Academiei.

„De când fac parte din Consiliul Academiei Europene de Film, acum aproape zece ani, mi-am asumat responsabilitatea de a promova excelența în realizarea filmelor, reprezentând diversitatea vocilor cinematografice europene, dar și de a evidenția acele zone mai puțin vizibile – teritorii mai mici, forme de cinema mai puțin reprezentate, echipele din spatele camerei de filmat. Trăim o perioadă de schimbări și sunt pregătită să accept această provocare, știind că mă sprijină o echipă executivă remarcabilă și colegii din board, în special noii vicepreședinți Leontine Petit și Matthieu Darras”, a declarat Ada Solomon.

Lista completă a membrilor Consiliului Academei este disponibilă pe site-ul oficial al European Film Academy.

O carieră remarcabilă în industria filmului

Cu o experiență profesională de peste 25 de ani, Ada Solomon a acumulat numeroase distincții europene, printre care Premiul Eurimages pentru Coproducție, Premiul Inițiativei Europei Centrale și Premiul de Excelență APA. A produs sau coprodus aproape 100 de filme – lungmetraje de ficțiune, documentare și scurtmetraje – distribuite în peste 50 de țări. Ea este de asemenea o laureată a nouă ediții ale Premiilor Gopo, în categoria Cel mai bun film, și rămâne activă în mai multe organizații europene și românești ale industriei cinematografice.

Printre producțiile sale cele mai apreciate se numără filme precum Bad Luck Banging or Loony Porn (regia Radu Jude, Ursul de Aur la Berlinală), Poziția Copilului (Călin Netzer, Ursul de Aur la Berlinală), Toni Erdmann (Maren Ade, Premiul European pentru Cel Mai Bun Film și nominalizat la Oscar), Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii (Radu Jude) și Anul Nou care n-a venit niciodată (Bogdan Mureșanu).

În 2025, cea mai recentă producție a sa, Sorella di Clausura regizată de Ivana Mladenović, a fost prezentă în selecția unor festivaluri prestigioase precum Locarno, Sarajevo și Gijon.

Ada Solomon a lucrat și ca producător de linie la proiecte internaționale importante, printre care Callas Forever al lui Franco Zeffirelli și un hit de box office din Germania, The Three Investigators and the Legacy of the Dragon.

European Film Academy – un pilon al cinematografiei europene

Academia Europeană de Film, înființată în 1989 de legendarul regizor Ingmar Bergman împreună cu alți cineaști importanți din Europa, are ca misiune promovarea și susținerea industriei cinematografice a continentului. Printre președinții săi se numără nume sonore precum Wim Wenders, Agnieszka Holland, iar din 2024 funcția este ocupată de Juliette Binoche.

Alegerea Adei Solomon în fruntea Consiliului reprezintă un moment de referință pentru România și pentru cultura cinematografică a țării noastre la nivel european.

Text de Irina Marica, Romania Insider
Foto: Arhiva de presă, Adi Bulboacă
Pentru detalii suplimentare: European Film Academy

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.