Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Activele fondurilor private obligatorii de pensii din România cresc la 194,9 miliarde RON în noiembrie 2025

Redacția•29 decembrie 2025
Activele fondurilor private obligatorii de pensii din România cresc la 194,9 miliarde RON în noiembrie 2025

Pe scurt

Activele fondurilor de pensii private obligatorii din România au atins la finalul lunii noiembrie 2025 valoarea de 194,9 miliarde RON, înregistrând o creștere semnificativă de 31% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și preluate de agenția Agerpres. Investițiile realizate de aceste fonduri administrate privat s-au concentrat în proporție de 94% pe active locale, majoritatea denominate în lei, fiind preponderent în titluri de stat și acțiuni tranzacționate pe Bursa de Valori București. În luna noiembrie 2025, contribuțiile colectate s-au ridicat la 1,89 miliarde RON, cu o medie lunară pe participant de 408 RON. Din structura portofoliului fondurilor, titlurile de stat reprezintă cea mai mare pondere, respectiv 65,5%, echivalentul a 127,6 miliarde RON, urmate de acțiuni cu o valoare de 48,6 miliarde RON (24,9%) și obligațiuni corporative în valoare de 7,8 miliarde RON (4%). Numărul participanților la fondurile de pensii obligatorii a depășit 8,43 milioane la final de noiembrie 2025, iar printre administratorii acestora se numără companii importante precum Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital. Astfel, fondurile private de pensii rămân un pilon solid și în creștere al sistemului de pensii din România, contribuind la diversificarea și stabilitatea financiară a economiei naționale.

Activele fondurilor private obligatorii de pensii din România cresc la 194,9 miliarde RON în noiembrie 2025

Activele fondurilor private obligatorii de pensii din România au crescut la 194,9 miliarde RON în noiembrie 2025

Fondurile private obligatorii de pensii din România au înregistrat o creștere semnificativă a activelor, ajungând la 194,9 miliarde de lei la finalul lunii noiembrie 2025. Această valoare reprezintă un avans de 31% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și preluate de agenția de presă Agerpres.

Investiții concentrate preponderent în active locale

Din totalul investițiilor făcute de fondurile private de pensii administrate privat, 94% sunt plasate în active din România, majoritatea denominate în lei. Aceste plasamente se concentrează în special pe obligațiuni de stat și acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB).

Obligațiunile guvernamentale reprezintă cea mai mare pondere din portofoliul total, cu o valoare de 127,6 miliarde RON, echivalentul a 65,5% din activele totale. Pe locul al doilea se află acțiunile, cu o valoare de 48,6 miliarde RON (24,9%), iar obligațiunile corporative însumează 7,8 miliarde RON, adică aproximativ 4% din activele gestionate.

Creștere constantă a contribuțiilor

În luna noiembrie 2025, fondurile au colectat contribuții totale de 1,89 miliarde RON, iar contribuția medie lunară pe participant a ajuns la 408 lei, reflectând o implicare susținută a participanților în acumularea pentru pensie.

Numărul participanților depășește 8,43 milioane

La finalul lunii noiembrie 2025, fondurile obligatorii private de pensii aveau înscriși peste 8,43 milioane de participanți, potrivit rapoartelor ASF. Printre principalele fonduri active în Pilonul II de pensii din România se numără Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital. Aceste entități contribuie la administrarea eficientă a economiilor pentru pensionare, oferind diversificare și stabilitate investițiilor.

Context și perspective

Creșterea cu 31% a activelor fondurilor private obligatorii de pensii în decurs de un an indică un interes sporit al populației române în acumularea unui capital suplimentar pentru pensie, în condițiile unui sistem public cu resurse limitate pe termen lung. Investițiile preponderent în instrumente financiare locale reflectă încrederea în economia internă și miză pe dezvoltarea pieței de capital românești.

ASF monitorizează constant evoluția acestor fonduri pentru a asigura transparență și protecție pentru participanți, dar și pentru a promova bune practici de investiții care să echilibreze riscurile și să maximizeze randamentele pe termen lung.

Articol realizat de Irina Marica, corespondență România Insider
Foto: Ungureanu Vadim / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.