Știri naționale și internaționale

Accesul dificil și costurile restricționează participarea la activități educaționale culturale

Redacția•27 noiembrie 2025

Pe scurt

Barometrul Consumului Cultural 2024 evidențiază faptul că participarea la activitățile de educație culturală în România rămâne limitată, principalele obstacole fiind accesul dificil, lipsa de cunoștințe suficiente și costurile ridicate. Studiul arată că mulți români asociază încă cultura mai degrabă cu divertismentul decât cu dezvoltarea personală sau acumularea de cunoștințe, dominând nevoia de relaxare în consumul cultural, în detrimentul experiențelor educaționale. În 2024, 67% dintre respondenți și copiii lor nu au participat la astfel de activități, în ciuda conștientizării importanței lor. Cei care au participat au raportat în proporție de 78% că au beneficiat în principal de învățare și acumularea de informații despre artă și cultură, 70% fiind motivați să se implice mai mult în inițiative culturale, iar 42% au observat o creștere a performanțelor școlare ale copiilor ca urmare a educației culturale. Bariera majoră rămâne infrastructura culturală deficitară, mai ales în zonele rurale unde trăiesc 44% din români, iar oferta culturală insuficientă, precum festivalurile și târgurile rare, contribuie la lipsa de participare, la fel ca și barierele educaționale, inclusiv în consumul muzicii clasice. Interesul pentru patrimoniul cultural este încă ridicat, 66% vizitând anual monumente istorice sau situri arheologice, iar 42% muzee și galerii de artă. Consumul cultural include și vizionarea filmelor la cinema (38%) sau spectacolelor de teatru (23%) cu procente similare anului precedent. Evenimentele cu caracter comunitar, precum sărbători locale, slujbe religioase și întâlniri cu rude sau prieteni, atrag un segment semnificativ din populație. Generația tânără între 18 și 35 de ani își crește consumul cultural, mai ales digital, în timp ce cei între 36 și 50 de ani frecventează mai puțin evenimentele culturale din cauza volumului mare de muncă, generând astfel o ruptură culturală între generații. Internetul joacă un rol tot mai important în consumul cultural, diferențiind între consumul cultural elitist și cel de masă, axat pe divertisment. Înspre sfera privată, consumul de muzică și media online crește, în timp ce lectura, inclusiv audiobook-urile, vizionarea filmelor și programele TV clasice scad. Studiul realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) pe un eșantion de 1.064 persoane, cu o marjă de eroare de +/-3,1% și un nivel de încredere de 95%, oferă o imagine complexă asupra consumului cultural din România, subliniind provocările și potențialul neexploatat în educația culturală și accesibilitatea evenimentelor culturale.

Barometrul Consumului Cultural în România: Accesul dificil și costurile limitează participarea la activitățile educaționale culturale

Barometrul Consumului Cultural 2024, recent publicat, evidențiază faptul că implicarea Românilor în activitățile de educație culturală rămâne limitată, iar principalele obstacole sunt accesul dificil, lipsa de cunoștințe adecvate și costurile ridicate. Studiul arată o tendință pronunțată ca mulți dintre români să asocieze cultura mai degrabă cu divertismentul, decât cu dezvoltarea personală sau îmbogățirea cunoștințelor.

Cultura, între relaxare și educație

Conform raportului, nevoia de relaxare domină consumul cultural, în detrimentul experiențelor educaționale. În 2024, majoritatea respondenților — 67% — împreună cu copiii lor, nu au participat la niciun eveniment de educație culturală, chiar dacă sunt conștienți de beneficiile acestuia. Totuși, cei care au luat parte la astfel de activități au raportat rezultate pozitive: 78% au apreciat învățarea și acumularea de noi informații despre artă și cultură. În plus, 70% au declarat că dorința de a afla mai multe a crescut implicarea lor în inițiative culturale, iar 42% au remarcat o îmbunătățire a performanțelor școlare ale copiilor lor ca efect direct al educației culturale.

Infrastructura culturală — o provocare majoră

Un aspect crucial semnalat de studiu este deficiența infrastructurii culturale, în special în mediul rural, unde trăiește 44% din populația României. Chiar dacă există un public potențial numeros format din persoane care nu resping evenimentele culturale, accesul dificil le împiedică participarea. Lipsa frecvenței și varietății ofertelor culturale, precum festivaluri, târguri sau evenimente muzicale clasice, alături de bariere specifice legate de infrastructură și educație, limitează implicarea publicului.

Interesul pentru patrimoniu și evenimente culturale se menține ridicat

În ciuda acestor constrângeri, interesul pentru siturile de patrimoniu este încă ridicat. Studiul relevă că 66% dintre participanți au vizitat monumente istorice și situri arheologice cel puțin o dată pe an, iar 42% s-au deplasat în muzee, expoziții sau galerii de artă. În ceea ce privește alte forme de consum cultural, 38% au mers la cinema cel puțin o dată în 2024, iar 23% au fost la teatru, cifre similare anului precedent.

Rolul comunității și al întâlnirilor sociale în consumul cultural

Ancheta scoate în evidență și importanța evenimentelor cu caracter comunitar — sărbători, manifestări locale, slujbe religioase sau întâlniri cu prieteni și familie. Aceste tipuri de activități continuă să atragă un segment semnificativ al populației, fiind percepute ca parte integrantă a consumului cultural în societatea românească.

Generațiile și consumul cultural: un decalaj în creștere

Un alt aspect interesant al raportului îl constituie diferențele de consum cultural între generații. Tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani își cresc implicarea în cultură, mai ales în mediul digital, în timp ce persoanele din grupa de vârstă 36-50 de ani participă mai rar la evenimente culturale din cauza presiunilor intense de la locul de muncă. Această situație duce la o ruptură în legătura culturală între generații, un aspect de care autorii raportului atrag atenția.

Internetul și consumul cultural: două polarizări clare

Raportul subliniază, de asemenea, rolul tot mai important al internetului în consumul cultural local. Există două categorii distincte de consumatori: cei care accesează cultura în mod elitist, cu propuneri selectate și aprofundate, și masa largă, care urmărește conținut cultural orientat spre divertisment.

Privind consumul cultural în mediul privat, studiul arată creșteri în consumul de muzică și media online, în timp ce activitățile precum lectura (inclusiv audiobook-uri), vizionarea de filme, programe de divertisment pe televiziunea prin cablu sau alte emisiuni TV sunt în scădere.

Despre studiu

Cercetarea a fost realizată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) și s-a bazat pe un eșantion de 1.064 de persoane. Marja maximă de eroare este de +/-3.1%, cu un nivel de încredere de 95%.

Foto: Elenaphotos | Dreamstime.com
simona@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.