Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

40% dintre românii din diaspora doresc să investească în România

Redacția•21 decembrie 2025
40% dintre românii din diaspora doresc să investească în România

Pe scurt

Un sondaj realizat de RePatriot în perioada octombrie-noiembrie 2025, care a inclus români din peste 20 de țări, relevă că aproximativ 40% dintre românii din diaspora doresc să investească în România, subliniind astfel un potențial semnificativ pentru dezvoltarea economică a țării. Interesul este concentrat în special pe sectoare cu creștere puternică și relevanță globală, precum agricultura, tehnologia (în special inteligența artificială și IT), sănătatea, turismul, educația, imobiliarele și industriile creative. Românii din Israel, Irlanda, Italia, Spania, Portugalia, Țările de Jos și Regatul Unit sunt cei mai deschiși către ideea întoarcerii acasă, în timp ce cei din SUA, Canada, Franța și Elveția se arată mai rezervați, invocând stabilitatea profesională și administrativă din țările gazdă. Deși procentul celor care intenționează să revină permanent a scăzut la 29%, numărul celor care consideră că nivelul de trai din România este un motiv realist de întoarcere a crescut semnificativ, ajungând la 52% în 2025, de trei ori mai mult față de 2015, reflectând o schimbare pozitivă a percepțiilor asupra dezvoltării țării. În plus, 52% dintre românii din SUA, Elveția, Germania și Irlanda văd evoluția României într-o lumină pozitivă, creând astfel un climat de încredere propice pentru investiții și implicare comunitară. Totuși, sondajul semnalează dificultăți persistente în relația cu instituțiile românești, menționând birocrația, lipsa unei informări coerente și distanța administrativă drept bariere majore. Românii din diaspora manifestă dorința unor relații autentice și mai frecvente cu autoritățile române, bazate pe respect și implicare reală, nu doar pe promisiuni electorale. În ciuda acestor provocări, legăturile culturale și familiale rămân puternice – 73% trimit bani acasă, iar consumul produselor românești este ridicat în țări precum Irlanda, Regatul Unit, Canada și Spania. Evenimentele culturale, tradițiile și sărbătorile constituie ancora vie a coeziunii comunității și reflectă atașamentul emoțional al diasporei față de România și dorința lor de a contribui concret la dezvoltarea și consolidarea țării. Aceste rezultate evidențiază o oportunitate crucială pentru România de a valorifica potențialul investițional al diasporei, promovând un climat favorabil colaborării și susținerii economice pe termen lung.

40% dintre românii din diaspora doresc să investească în România

Studiul RePatriot: 40% dintre românii din străinătate doresc să investească în România

Un sondaj recent realizat de organizația RePatriot evidențiază un potențial semnificativ de dezvoltare economică generat de diaspora românească: aproximativ 40% dintre românii care trăiesc în străinătate își exprimă intenția de a investi în țară. Cercetarea, desfășurată în perioada octombrie-noiembrie 2025 și adresată românilor din peste 20 de țări, relevă un interes susținut pentru investiții în România, chiar dacă raportul cu instituțiile statului român continuă să întâmpine dificultăți.

Interes ridicat pentru investiții, în ciuda provocărilor administrative

Potrivit rezultatelor sondajului, patru din zece respondenți ar dori să investească în România, prioritizând sectoare cu potențial de creștere rapidă și impact global. Această preocupare se manifestă mai ales în rândul românilor din țări precum Israel, Irlanda, Italia, Spania, Portugalia, Olanda și Regatul Unit, care se arată mai deschiși chiar și către ideea de a se întoarce acasă.

În schimb, românii stabiliți în Statele Unite, Canada, Franța sau Elveția sunt mai precauți în privința revenirii definitive, invocând stabilitatea profesională și administrativă pe care o au în țările gazdă. Cu toate acestea, interesul pentru standardul de viață din România crește constant: în 2025, 52% din respondenți consideră acest aspect un motiv realist de întoarcere, o creștere de trei ori față de 2015.

Percepția pozitivă asupra evoluției României

Sondajul arată că 52% dintre românii din SUA, Elveția, Germania și Irlanda percep în mod pozitiv evoluția țării noastre, fenomen care stimulează încrederea și poate susține investițiile și implicarea comunitară pe termen lung. Totodată, opiniile despre România variază semnificativ în funcție de țara de reședință, reflectând experiențe și așteptări diferite ale diasporei.

Domeniile preferate pentru investiții

Printre sectoarele care atrag cele mai mari intenții de investiții se numără agricultura, tehnologia — în special inteligența artificială și IT — sănătatea, turismul, educația, imobiliarele și industriile creative. Aceste domenii arată un interes mixt pentru sectoarele tradiționale, dar și pentru cele emergente, cu un puternic accent pe cercetarea științifică și inovație.

Mai mult, există o dorință clară pentru investiții antreprenoriale cu impact local, inclusiv în procesarea alimentelor, ospitalitate, activități culturale și inițiative sociale. Acest lucru sugerează că mulți români din diaspora văd România ca pe un spațiu în care pot contribui concret la dezvoltarea comunităților locale.

Probleme în legătura cu instituțiile românești

Cu toate acestea, relația cu instituțiile statului român rămâne o provocare pentru mulți respondenți. Principalele obstacole semnalate sunt birocrația, lipsa unor informații coerente și o distanță administrativă care împiedică un contact constant și eficient cu România.

Deși interacțiunile cu autoritățile române sunt în general ocazionale, numeroși români din străinătate și-ar dori o colaborare mai frecventă, recunoscând că aceasta ar sprijini o integrare mai bună și păstrarea identității naționale. Participanții au subliniat necesitatea unor relații autentice cu instituțiile, bazate pe respect, implicare reală și reprezentare efectivă, nu doar pe promisiuni electorale.

Legături culturale și familiale puternice

În ciuda provocărilor administrative, legăturile culturale și familiale ale românilor din diaspora rămân solide. Aproximativ 73% trimit bani acasă, iar consumul de produse românești este ridicat în țări precum Irlanda, Regatul Unit, Canada sau Spania.

Evenimentele culturale, tradițiile și sărbătorile constituie puncte importante de referință pentru viața comunitară, evidențiind atașamentul emoțional profund față de România și dorința de a întări aceste conexiuni în timp, potrivit datelor oferite de RePatriot.

Irina Marica, romania-insider.com
(Fotografie: comunicat de presă)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.