Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

3 din 4 angajați români nu consideră munca ca scop principal, 9% sunt dezangajați

Redacția•24 noiembrie 2025
3 din 4 angajați români nu consideră munca ca scop principal, 9% sunt dezangajați

Pe scurt

Un studiu realizat de Pluxee-Ipsos, care a analizat opiniile a 8.700 de angajați din 10 țări, relevă că aproximativ 75% dintre angajații români consideră că munca are un rol important în viața lor, dar nu este scopul principal al existenței lor. Doar 9% dintre aceștia sunt complet deconectați de la locul de muncă, semnalând un echilibru în creștere între viața profesională și cea personală, context în care 83% dintre respondenți iubesc sau apreciază compania pentru care lucrează, iar bunăstarea la locul de muncă se situează la 8,1 din 10 în România, peste media globală de 7,8. În plus, 43% dintre români muncesc cât pot, iar 35% își respectă sarcinile impuse, dar își stabilesc și limite pentru a menține echilibrul. Studiul subliniază necesitatea companiilor de a aborda angajații ca indivizi cu multiple roluri și aspirații, oferind beneficii personalizate care să răspundă nevoilor diverse ale acestora, pentru a atrage și păstra talentele. Deși doar 13% dintre români pun munca în centrul vieții, 35% o consideră la fel de importantă ca celelalte aspecte ale vieții, iar principalele criterii pentru atractivitatea angajatorilor rămân salariul competitiv (53%) și beneficiile adecvate (36%). Atmosfera plăcută și recunoașterea meritelor (43%, respectiv 38%) sunt elementele ce aduc satisfacție angajaților, în timp ce 37% sunt implicați în comunitate prin activități sportive, culturale sau de protecție a mediului, alți 26% exprimând dorința de a se implica. Îngrijorările principale ale angajaților români vizează sănătatea (20%), teama de a-și pierde locul de muncă (19%) și riscul implicării țării în conflicte armate (19%). Românii au mai multă încredere în viitorul personal (76%) decât în viitorul țării (51%) sau al planetei (58%). În același timp, șase din zece români se simt conectați puternic de compania lor și intenționează să rămână pe mai mult timp în actualul loc de muncă, iar 23% declară că iubesc angajatorul. Conservând un echilibru important între responsabilitate și plăcere, românii merg la serviciu atât pentru atmosfera prietenoasă (52%), cât și pentru activitatea care le place (48%) și nevoia de a-și asigura veniturile (51%). Acest studiu reflectă tendința angajaților de a căuta un sens mai echilibrat și valoros în muncă, ceea ce impune companiilor să adapteze practicile de management al resurselor umane pentru a răspunde așteptărilor complexe și tot mai diversificate ale forței de muncă.

3 din 4 angajați români nu consideră munca ca scop principal, 9% sunt dezangajați

Studiu: 3 din 4 angajați români consideră că munca nu este scopul lor principal în viață, doar 9% sunt total deconectați

Un recent studiu realizat de Pluxee în colaborare cu Ipsos, care a analizat opiniile a peste 8.700 de angajați din zece țări, inclusiv România, arată că trei sferturi dintre angajații români percep munca ca pe un aspect important, dar nu ca pe scopul central al vieții lor. Mai mult, doar 9% dintre aceștia sunt total detașați de locul de muncă, ceea ce contrazice unele ipoteze despre o „Mare Detasare” a forței de muncă la nivel global.

Munca, între un rol important și un scop secundar

Potrivit studiului, 75% dintre angajații din România consideră că munca joacă un rol relevant în viața lor, însă nu reprezintă misiunea principală a existenței. Doar un mic segment, 13%, plasează munca în centrul preocupărilor lor, în timp ce 35% o văd ca pe un element echilibrat, la fel de important ca și celelalte domenii ale vieții.

Această perspectivă indică o schimbare de paradigmă, cu un număr tot mai mare de angajați adoptând o atitudine echilibrată față de muncă, punând accent și pe alte aspecte ale vieții personale.

Gradul de implicare și satisfacția la locul de muncă

Studiul relevă că un procent semnificativ, 83%, „iubește” sau „îi place” compania pentru care lucrează, iar nivelul general de bunăstare resimțit la muncă este apreciat cu o notă medie de 8.1 din 10 în România, mai mare decât media globală de 7.8.

Aproximativ 43% dintre angajați afirmă că muncesc cât pot de mult, iar un alt 35% respectă cerințele profesionale, dar își stabilesc și limite pentru a menține echilibrul între viața personală și cea profesională.

Noi perspective pentru angajatori

Gabor Olajos, Directorul General Pluxee pentru România și Bulgaria, subliniază importanța ca firmele să-și reconsideră rolul tradițional de angajator:

„Companiile trebuie să adopte o viziune mai amplă asupra angajaților, văzându-i ca indivizi cu multiple roluri, preocupări și aspirații. Beneficiile personalizate devin esențiale pentru atragerea și păstrarea talentelor, oferind răspunsuri relevante și consistente la nevoile diverse ale acestora.”

Acest lucru sugerează că pachetele de beneficii, variate și adaptate, pot deveni un instrument cheie în creșterea atractivității angajatorilor pe piața muncii.

Ce îi motivează pe angajați și care sunt valorile lor

Cele mai importante două aspecte care atrag angajații spre un loc de muncă sunt un salariu bun (53%) și pachetele de beneficii adaptate nevoilor personale (36%). În plus, un mediu de lucru plăcut și bazat pe grijă reciprocă (43%) și recunoașterea rezultatelor (38%) sunt factorii care le conferă angajaților cel mai profund sentiment de împlinire.

În privința implicării sociale, aproximativ 37% dintre angajații români participă activ în comunitățile lor prin sport, educație, cultură sau protecția mediului, iar 26% ar dori să se implice mai mult.

Îngrijorări actuale și încrederea în viitor

Principalele preocupări ale angajaților români sunt legate de sănătate (20% declară că nu pot scăpa de grijă pentru starea lor de bine), teama de pierdere a locului de muncă (19%) și anxietatea privind un posibil conflict armat în țară (19%).

În ciuda acestor temeri, românii au mai multă încredere în propriul viitor (76%) decât în viitorul țării (51%) sau al planetei (58%).

Legătura emoțională cu locul de muncă

Șase din zece români se simt puternic conectați cu angajatorul lor și doresc să rămână pe termen lung în actualul loc de muncă. De asemenea, 23% dintre angajații români „iubesc” compania la care lucrează.

Motivațiile principale pentru care românii merg la serviciu includ atmosfera plăcută la locul de muncă (52%), plăcerea față de activitatea profesională (48%) și, desigur, nevoia de a-și asigura veniturile pentru plata facturilor (51%).

Pe fondul acestor date, devine evidentă necesitatea ca angajatorii să sprijine angajații nu doar prin salarii competitive, ci și printr-un mediu de lucru suportiv și adaptat stilului lor de viață, contribuind astfel la o implicare autentică și de durată.

Photo credit: Tero Vesalainen | Dreamstime.com

Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.