Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

2025, an record pentru piața rezidențială de lux din București, indică raportul SVN

Redacția14 noiembrie 2025
2025, an record pentru piața rezidențială de lux din București, indică raportul SVN

Pe scurt

În 2025, piața rezidențială de lux din București și împrejurimi va atinge un reper istoric, cu peste 1.000 de locuințe premium și de lux livrate în proiecte noi, conform raportului realizat de consultantul imobiliar SVN România. Această creștere record este susținută atât de dezvoltări medii și mari, fiecare cu minimum 100 de unități, cât și de proiecte boutique, mai mici, cu doar câteva zeci de locuințe. Valoarea totală a tranzacțiilor cu locuințe premium și de lux va depăși anul acesta 415 milioane de euro, incluzând vânzările de case noi, revânzările și tranzacțiile cu proprietăți din perioada interbelică și cea premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Raluca Dobrișan, managing partner SVN România, subliniază că acest an a fost unul excepțional pentru piața rezidențială de primă clasă din România, iar un volum similar nu se va înregistra curând, din cauza lipsei terenurilor adecvate pentru dezvoltări similare. Piața de lux s-a dezvoltat atât calitativ, locuințele fiind definite nu doar prin locație, suprafață și finisaje, ci și prin concepte de design elaborate, tehnologii inovatoare și sisteme sustenabile pentru energie curată. Prețurile pentru aceste proprietăți încep de la aproximativ 3.500 euro/mp și pot depăși 6.000 euro/mp, cu o medie estimată a prețului unei locuințe noi de lux la circa 400.000 euro plus TVA în 2025. Cele mai scumpe unități pot depăși 2 milioane euro plus TVA, iar tranzacții în intervalul 1–1,3 milioane euro au fost raportate frecvent. În ansamblu, în București și Ilfov se estimează finalizarea a până la 18.000 de locuințe noi, ușor peste numărul din 2024, când s-a înregistrat cel mai scăzut volum de livrări din ultimii cinci ani. Totuși, vânzările de locuințe din zona București-Ilfov au scăzut cu 5,7% în primele zece luni ale anului, conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, evidențiind o dinamica complexă, dar promițătoare pentru segmentul rezidențial de lux în capitala României.

2025, an record pentru piața rezidențială de lux din București, indică raportul SVN

Anul 2025 va încheia cu un nou vârf în istoria recentă a pieței rezidențiale de lux din București și zona înconjurătoare, potrivit unui studiu realizat de consultanții imobiliari de la SVN România. Peste 1.000 de locuințe premium și de lux vor fi livrate în proiecte rezidențiale noi, cifră susținută atât de dezvoltări de anvergură medie și mare, fiecare cu cel puțin 100 de unități, cât și de o serie de proiecte boutique ce conțin doar câteva zeci de apartamente.

Conform calculelor SVN, tranzacțiile cu locuințe premium și de lux finalizate în București și împrejurimi vor depăși 415 milioane de euro în acest an. Această sumă include atât vânzările de locuințe noi, cât și revânzările, precum și operațiunile cu proprietăți interbelice și din perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial.

Raluca Dobrișan, managing partner în cadrul SVN România | Residentialist | Floreasca, a explicat: „2025 a fost un an foarte bun pentru piața rezidențială premium și de lux din București, marcând un număr record de livrări și tranzacții în istoria recentă a României. Totuși, un volum comparabil nu va mai fi înregistrat prea curând, având în vedere lipsa terenurilor disponibile și potrivite pentru astfel de proiecte.”

Aceasta a subliniat trendurile emergente din segmentul premium: „Piața rezidențială de lux s-a dezvoltat considerabil, iar criteriile de definire a unei locuințe premium nu mai sunt limitate doar la locație, suprafață și finisaje. Acum, designul elaborat, tehnologiile inovatoare și sistemele sustenabile de energie curată sunt tot mai des integrate în aceste proiecte.”

Prețuri premium și perspectivele pieței

Gama de prețuri pentru proprietățile premium și de lux în București și zonele apropiate începe de la aproximativ 3.500 de euro pe metru pătrat, putând ajunge și să depășească 6.000 de euro pe metru pătrat. În medie, o locuință nouă de înaltă calitate vândută în 2025 are o valoare de aproximativ 400.000 de euro plus TVA.

În funcție de suprafață și localizare, cele mai scumpe unități noi din segmentul de lux pot depăși 2 milioane de euro plus TVA. SVN a raportat, în acest an, numeroase tranzacții în intervalul 1-1,3 milioane de euro.

La nivel general, în 2025 în București și județul Ilfov sunt așteptate să se finalizeze aproximativ 18.000 de noi locuințe, un ușor avans față de anul precedent, care a fost marcat de cel mai redus nivel de livrări din ultimii cinci ani. Cu toate acestea, vânzările de locuințe în regiunea București-Ilfov au scăzut cu 5,7% în primele zece luni ale anului, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Concluzii și perspective

Anul 2025 a reprezentat o perioadă cu realizări remarcabile pentru segmentul rezidențial de lux în București. În ciuda unei ușoare scăderi a vânzărilor overall și a unor constrângeri structurale, precum lipsa terenurilor dezvoltabile, interesul pentru locuințele premium rămâne puternic. Noile proiecte se remarcă prin concepte arhitecturale avansate, tehnologii prietenoase cu mediul și finisaje de excepție, indicând o maturizare a pieței și o creștere a exigențelor clienților.

Acest context creează premise pentru o evoluție interesantă în anii ce urmează, chiar dacă nu se anticipează un volum similar de noi livrări la fel de curând.


Foto: comunicat de presă

Pentru detalii suplimentare și analize domeniul imobiliar, contact: irina.marica@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.