Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

17 candidați admiși în cursa pentru Primăria Bucureștiului

Redacția•18 noiembrie 2025
17 candidați admiși în cursa pentru Primăria Bucureștiului

Pe scurt

Biroul Electoral Municipal București a anunțat validarea a 17 dintre cele 20 de candidaturi depuse pentru concursul electoral la funcția de primar general al capitalei, termenul limită fiind 17 noiembrie la miezul nopții. Printre candidații validați se remarcă Cătălin Drulă (USR), Ciprian Ciucu (PNL), actual primar al sectorului 6, Daniel Băluță (PSD), primar al sectorului 4, dar și independenți de calibru precum George Valentin Burcea, Virgil Alexandru Zidaru și Eugen Teodorovici, alături de reprezentanți ai unor alianțe și partide mai mici precum „Dreptate pentru București”, PPR, SENS, PSDU, România în Acțiune, PNT-MM și PRM. Două candidaturi independente au fost respinse, iar una a fost amânată pentru revizuire suplimentară. Termenul pentru depunerea contestațiilor este 19 noiembrie, iar candidaturile vor deveni definitive pe 23 noiembrie, campania electorală urmând să înceapă pe 22 noiembrie. Peste 1,8 milioane de bucureșteni sunt așteptați să voteze pe 7 decembrie pentru a desemna un primar general care va prelua mandatul rămas până la alegerile locale din 2028. Această poziție a rămas vacantă după ce Nicușor Dan a fost ales președinte al României în luna mai, iar interimatul este asigurat de viceprimarul Stelian Bujduveanu (PNL). Această punctare evidențiază duelul politic de amploare care se conturează pentru primăria Bucureștiului, subliniind importanța scrutinului și diversitatea candidaților validați, aspecte cheie pentru orice cetățean interesat de viitorul administrării capitalei României.

17 candidați admiși în cursa pentru Primăria Bucureștiului

Biroul Electoral Municipal București a anunțat luni seara, 17 noiembrie, că a validat 17 dintre cele 20 de candidaturi depuse pentru alegerile la funcția de primar general al Bucureștiului, incluzând și pe principalele nume înscrise în competiție. Totodată, două candidaturi au fost respinse, iar una a fost amânată pentru o analiză suplimentară, conform informațiilor transmise de News.ro.

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor la alegerile locale pentru Primăria Capitalei a fost fixat pentru 17 noiembrie, ora 24:00.

Candidații validați

Printre cei care vor intra în cursa electorală se numără Cătălin Drulă, desemnat de Uniunea Salvați România (USR), Ciprian Ciucu, primar al sectorului 6 din partea Partidului Național Liberal (PNL), dar și Daniel Băluță, actualul edil al sectorului 4, reprezentând Partidul Social Democrat (PSD). Alături de aceștia, și-au câștigat dreptul să candideze mai mulți independenți, printre care George Valentin Burcea, Virgil Alexandru Zidaru și Eugen Teodorovici.

Lista candidaților validați mai include Anca Nicoleta Alexandrescu, din partea alianței „Dreptate pentru București”, Ioan Mihai Lasca (PPR), Ana-Maria Ciceală (SENS), precum și reprezentanți ai unor formațiuni politice mai mici precum PSDU, România în Acțiune, PNT-MM și PRM.

Candidaturi respinse și amânate

Biroul Electoral a respins candidaturile a doi candidați independenți, Dumitrică Stan și ASR Marcu Maria, în timp ce dosarul depus de Dan Cristian Popescu, tot independent, a fost amânat pentru o verificare suplimentară, potrivit surselor citate de Europa Liberă România.

Etapele următoare și calendarul electoral

Contestațiile privind candidaturile pot fi depuse până pe 19 noiembrie și vor fi soluționate până pe 20 noiembrie. Ulterior, pe 23 noiembrie, vor fi anunțate candidaturile finale, iar campania electorală va debuta oficial în data de 22 noiembrie, urmând să se desfășoare timp de două săptămâni.

Așteptări pentru scrutin și contextul alegerii

Peste 1,8 milioane de alegători din București sunt așteptați să participe la vot pe 7 decembrie, pentru a-l desemna pe primarul general care va conduce Capitala până la următoarele alegeri locale din 2028. Această funcție a devenit vacantă după ce Nicușor Dan, fostul edil, a fost ales președinte al României în luna mai. În prezent, atribuțiile de primar general sunt îndeplinite interimar de Stelian Bujduveanu, viceprimarul din partea PNL.

Alegerile vor fi un moment important pentru comunitatea capitalei, în contextul în care viitorul primar va trebui să gestioneze provocările urbane majore și să implementeze proiecte esențiale pentru dezvoltarea orașului în următorii ani.

Articol realizat de Irina Marica, special pentru Romania-Insider.com
Foto: Inquam Photos / Alberto Grosescu

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.